Preţurile vor creşte în 2019 mai puţin decât anul trecut, menţinându-se pe o traiectorie fără pericole pentru economie, potrivit prognozei BNR. Un factor de inflamare ar veni de la OUG 114, de natură să genereze o scumpire a produselor din tutun pe fondul măririi accizelor, dar evoluţiile la citrice şi combustibili aduc un efect contrar, de atenuare. După ce anul trecut am avut trei trimestre cu majorări îngrijorătoare, ne putem aştepta la o perioadă calmă, până la toamnă.
Banca Naţională a României (BNR) prognozează pentru 2019 o inflaţie de 3%, mai mică decât cea înregistrată anul trecut, de 3,3%. Dar anul trecut a fost unul cu o evoluţie destul de problematică. Opt luni la rând, România a avut cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană, înregistrând vârfuri în lunile mai şi iunie, când nivelul a fost de 5,4%. Abia în octombrie, indicativul a scăzut sub 5% (atingând 4,3%) şi în noiembrie sub 4% (fiind de 3,4%).
Cele mai mari scumpiri şi ieftiniri
Dacă analizăm evoluţia preţurilor la mărfurile şi serviciile din piaţă, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), vom observa că, în 2018, cele mai mari scumpiri au intervenit la cartofi (39,64%), legume şi conserve de legume (23,46%), servicii poştale (21,54%).
Dar o creştere importantă de preţ au înregistrat şi gazele (16,61%), care influenţează majoritatea produselor. Aceasta în condiţiile în care autorităţile de reglementare au liberalizat preţurile în tot sectorul energetic. Şi energia termică a devenit mai scumpă anul trecut, dar numai cu 4,6%, precum şi energia electrică, însă într-o măsură şi mai mică, de 0,83%.
În 2018, au fost consemnate şi ieftiniri la unele produse. Ouăle au avut în decembrie 2018 un indice de preţ de 80,65% comparativ cu decembrie 2017, ceea ce a însemnat o ieftinire de 19,35%. S-au mai înregistrat ieftiniri şi la fructe şi conserve din fructe (8,04%), fructe proaspete (8,34%) citrice şi alte fructe meridionale (8,54%).
“Decisive pentru tendința dezinflaționistă vizibilă în a doua jumătate a anului au fost scăderile cotațiilor internaționale ale barilului de petrol, efectele de bază favorabile asociate unor șocuri de ofertă care au marcat perioada similară a anului 2017, precum și conduita prudentă a politicii monetare”, se arată în Raportul BNR asupra inflaţiei, publicat în februarie.
BNR estimează că trendul descendent al inflaţiei, început în ultimul trimestru al anului trecut, va continua până în al treilea trimestru al anului curent, după care ar urma să intre pe o traiectorie ascendentă.
Prognoză în pas cu economia
Vor exista atât factori de amplificare, cât şi de atenuare a creşterii preţurilor, iar aici un rol destul de important ar putea să îl joace controversatul act normativ adoptat de Guvern la finele anului trecut (OUG 114/2018) şi având efecte de la 1 ianuarie.
“În cursul anului 2019, majorările de mai mare amploare ale prețului tutunului, decurgând din noul cuantum al accizei stabilit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114/2018, sunt compensate de cele mai reduse ale prețurilor combustibililor și, respectiv, ieftinirea sensibilă a prețului citricelor pe plan european” – menţionează documentul citat.
Experţii confirmă datele expuse de Banca Naţională.
“Prognoza BNR reflectă evoluţia economică. Am plecat anul trecut pe o inflaţie mare, domolită spre finalul intervalului, iar acum trendul de calmare se menţine, în condiţiile de limitare a creditării impuse de banca centrală”, ne-a declarat consultantul fiscal Adrian Benţa.
El a accentuat efectele sezoniere, arătând că “apariţia pe piaţă a fructelor şi legumelor din producţia internă va genera o scădere de preţuri” în tot sectorul, cu efecte asupra ratei generale a inflaţiei.
Rata anuală a inflației IPC va continua să scadă până în trimestrul III 2019 (2,4%), pe seama componentelor exogene ale coșului de consum. Ulterior se va repoziționa și menține în jumătatea superioară a intervalului țintei, ca urmare a epuizării efectelor favorabile ale reducerilor prețurilor combustibililor și citricelor de la finele anului 2018, dar și pe seama contribuției în creștere a inflației de bază
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
O inflaţie de 3% nu reprezintă o problemă, un asemenea nivel nu poate provoca o cădere a economiei. Intervalul de 3-5% este unul de atenţionare. Dificultăţile pentru evoluţia economiei în ansamblu încep cu adevărat atunci când inflaţia anuală se scrie cu două cifre, adică de la 10% în sus
Adrian Benţa, consultant fiscal
Anul acesta putem lupta cu inflaţia renunţând la ţigări şi consumând mai multe portocale