Cererile Ucrainei pentru sistemele de artilerie mobilă HIMARS, tancurile „Abrams” și avioanele F16 au urmat un model similar de refuz și tergiversare. Într-un final, toate aceste solicitări au primit aprobare, în momentul în care părea că este prea târziu.
Acum, analiștii și strategii occidentali se întreabă dacă nu cumva este prea târziu ca ATACMS, sistemele militare de rachete tactice fabricate în SUA, să mai facă vreo diferență, dacă lovesc ținte din interiorul Rusiei.
Răspunsul pare complex și poate explica o parte din reticența administrației de la Washington de a acorda ucrainenilor permisiunea să utilizeze acest tip de armament.
Motivele reticenței americane
În primul rând, există un stoc limitat de ATACMS care ar putea intra în dotarea armatei ucrainene. Prin urmare, chiar dacă Kievul este capabil să lovească mai adânc, în interiorul Rusiei, „dezlegarea” acordată Ucrainei de către americani nu va produce o schimbare radicală pe câmpul de luptă.
Analiștii au enumerat deja volumul enorm de ținte rusești care se află în raza de acțiune a acestor rachete.
Institutul pentru Studiul Războiului - prestigiosul grup american de cercetare și analiză a conflictelor armate moderne - a listat sute de ținte, chiar după ce administrația Biden anunțase că Moscova a evacuat avioanele de atac de pe aerodromurile rusești aflate în raza de acțiune a ATACMS, în interiorul Rusiei.
Altfel spus, foarte probabil, Ucraina nu va obține suficiente ATACMS pentru a putea să modifice cursul războiului.
În al doilea rând, Ucraina a reușit să pătrundă mai adânc pe teritoriul Rusiei folosind drone de fabricație internă, care, în plus, sunt și mult mai ieftine. Statele Unite au fost de acord să contribuie la finanțarea dezvoltării acestor dispozitive, care par să fi provocat pagube aeroporturilor din Moscova, precum și infrastructurii energetice a Rusiei.
În al treilea rând, permisiunea de a utiliza rachete de precizie americane pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei este, după cum și sună de altfel, una extrem de provocatoare.
Chiar dacă Rusia pare acum destul de slăbită din punct de vedere militar și este puțin probabil să intre într-un conflict total cu NATO sau cu SUA, Kremlinul va încerca să își restabilească, la un moment dat, capacitatea de descurajare.
Serviciile secrete ale Moscovei au fost acuzate deja de sabotarea unor obiective civile europene, inclusiv în rapoarte recente ale spionajului occidental, conform cărora rușii au plasat pachete explozive pe avioane de curierat din Europa.
Din această perspectivă, administrația Biden a fost îndreptățită să pună în balanță utilitatea practică a loviturilor cu rază mai mare de acțiune cu potențialul unor daune colaterale civile, provocate în state membre ale NATO, în cazul în care Rusia s-ar simți obligată să riposteze la „unda verde” dată Kievului de către americani.
În acest context, nu a fost vorba despre o decizie atât de simplă sau de evidentă pe cât au dat de înțeles unii dintre susținătorii Kievului.
Casa Albă ridică miza. Trump și greaua moștenire
La prima vedere, permisiunea acordată Kievului poate fi interpretată ca o încercare de a consolida poziția Ucrainei, înainte de o posibilă schimbare majoră în politica americană.
În același timp însă, Casa Albă pare să urmărească o miză și mai mare. Administrația Biden vrea să sublinieze că decizia sa în privința ATACMS a fost influențată în mod hotărâtor de desfășurarea trupelor nord-coreene în regiunea rusă Kursk și, în consecință, reprezintă răspunsul SUA la o escaladare inițiată de Moscova.
Rachetele ATACMS furnizate de SUA ar trebui să fie utilizate mai întâi în zona Kursk, de la frontiera cu Rusia, unde soldaţii lui Kim Jong-un au fost desfăşuraţi în sprijinul unităților militare rusești, susține, de altfel, și publicația „The New York Times”, care citează, sub acoperirea anonimatului, oficiali americani.
Analiștii de peste Ocean au remarcat la unison faptul că trimiterea trupelor nord-coreene pe linia frontului constituie extinderea conflictului din Ucraina și transformarea acestuia într-o confruntare mult mai globală pentru America, în care adversarii SUA din zona Indo-Pacific joacă acum un rol direct.
În ochii lui Biden, aceasta este o escaladare, ca răspuns la o altă escaladare, iar faptul că a întârziat atât de mult din cauza implicațiilor imense ale acestei aprobări nu face altceva decât să sporească puterea deciziei pe care tocmai a luat-o.
Din această perspectivă, președintele ales, Donald Trump, care crede că poate vorbi despre pace, va moșteni un război în care mizele tocmai au devenit semnificativ mai mari.
O armă de temut
Rachetele ATACMS (Army Tactical Missile System) sunt considerate rachete balistice cu rază mică de acţiune. Acestea pot lovi ţinte aflate la o distanţă de aproximativ 300 de kilometri și transportă aproximativ 225 de kilograme de încărcătură explozivă, așa după cum specifică producătorul lor, „Lockheed Martin”.
Rachetele pot fi lansate de către sistemele de artilerie mobilă HIMARS, aflate deja în dotarea forțelor ucrainene. Ucraina a mai folosit până acum rachete ATACMS contra rușilor, dar acestea aveau rază de acțiune limitată la circa 160 de kilometri și muniție cu dispersie.
De asemenea, noua versiune, cu o rază de acţiune aproape dublată, a fost utilizată pentru prima dată de armata ucraineană în aprilie 2024. La acel moment, utilizarea acestui tip de rachetă era limitată la teritoriul ucrainean. De altfel, doar țintele din Crimeea, anexată de Rusia în februarie 2014, şi din alte teritorii ocupate au fost vizate de forţele ucrainene.
Proiectate în anii ’90 şi utilizate pentru prima dată în Irak, în 1991, rachetele ATACMS au încetat să mai fie produse în serie, provocând îngrijorare în rândul americanilor, care se tem că ar putea rămâne fără stocuri, dacă acestea ar fi trimise în număr prea mare către o ţară terţă.
Potrivit unei estimări recente a site-ului de specialitate „Defense Express”, Washingtonul dispune de 2.500 de rachete ATACMS, dintre care 1.500 cu o rază de acţiune de 300 de kilometri.
Kremlinul tună și fulgeră
Permisiunea primită de Kiev de la preşedintele Biden pentru utilizarea rachetelor americane pe teritoriul Rusiei „toarnă gaz pe foc” în conflictul din Ucraina, a afirmat, ieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Este evident că administraţia aflată la sfârşit de mandat la Washington are intenţia de a lua măsuri pentru a continua să toarne gaz pe foc şi pentru a provoca o nouă escaladare a tensiunilor”, a declarat Peskov.
Dacă această decizie va fi confirmată oficial de Washington, autorizarea va duce la „o situaţie fundamental nouă în materie de implicare a SUA în acest conflict!”, a mai avertizat Peskov.
În septembrie, președintele Vladimir Putin declara că o eventuală „undă verde” a Occidentului în această privință „nu ar fi nimic altceva decât o implicare directă a ţărilor din NATO în războiul din Ucraina”.
Potrivit lui Peskov, care îl citează pe Putin, loviturile pe teritoriul rus nu ar fi „realizate de Ucraina, ci de ţările care le autorizează”.
„Coordonatele ţintelor nu sunt furnizate de militarii ucraineni, ci de specialişti ai acestor ţări occidentale. Asta schimbă radical natura implicării lor!”, a mai spus Peskov.
UE nu deschide încă șampania
În schimb, Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, şi-a exprimat ieri speranţa că statele membre ale Uniunii Europene vor cădea de acord să permită Ucrainei să folosească armele de la acestea pentru a lovi teritoriul Rusiei.
„Spun încă o dată că Ucraina ar trebui să fie capabilă să folosească armele pe care i le-am furnizat, nu doar pentru a opri săgeţile, dar şi pentru a putea lovi arcaşul”, a spus Borrell, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din UE, desfăşurată la Bruxelles.
„Continui să cred că asta este ceea ce trebuie făcut. Sunt sigur că vom discuta încă o dată. Sper că statele membre vor fi de acord pe acest subiect”, a adăugat şeful diplomaţiei europene.
La rândul ei, şefa diplomaţiei germane a declarat că SUA au luat o decizie importantă în ceea ce priveşte sprijinul militar pentru Kiev, precizând că nu este vorba despre o schimbare în strategia Occidentului.
„Decizia părţii americane, şi aş dori să subliniez că nu este vorba despre o reconsiderare, ci despre o intensificare a ceea ce s-a livrat de către alţi parteneri, este atât de importantă în acest moment”, a subliniat Annalena Baerbock, înaintea reuniunii Consiliului pentru Afaceri Externe de la Bruxelles.
Omologul său lituanian, Gabrielius Landsbergis, a atras însă atenţia asupra faptului că nu se ştie numărul de rachete pe care Ucraina le deţine şi le-ar putea folosi pentru a lovi în interiorul Rusiei.
„Încă nu deschid şampania pentru că nu ştim numărul real de rachete pe care Ucraina îl are. Aşadar, întrebarea este dacă ucrainenii primesc suficiente rachete care ar putea face diferenţa pe front”, a precizat Landsbergis.
Utilizarea rachetelor franceze - o opţiune
Între timp, ministrul de Externe al Franţei, Jean-Noel Barrot, a reafirmat, ieri, că utilizarea de rachete franceze de către forţele ucrainene pe teritoriul rus rămâne „o opţiune”.
„L-aţi auzit pe preşedintele Macron la Meseberg, în Germania, pe 25 mai, unde noi am spus deschis că aceasta este o opţiune pe care o luăm în considerare, dacă vor trebui autorizate lovituri asupra unor ţinte de unde ruşii atacă teritoriul ucrainean”, a spus Barrot, în engleză, la sosirea lui la Bruxelles pentru reuniunea miniştrilor de Externe.
„Prin urmare, nimic nou sub soare”, a adăugat șeful diplomației de la Paris.
Franţa a furnizat Ucrainei rachete sol-aer cu rază de acţiune medie, de tip „Scalp”, însă a refuzat mereu să precizeze câte anume au fost livrate şi dacă acestea au fost utilizate de forţele ucrainene.
Întrebat la Bruxelles, luna trecută, despre eventuale lovituri cu rachete „Scalp” asupra teritoriului rus, ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a refuzat să facă vreun comentariu.
Italia spune NU
În schimb, șeful diplomaţiei italiene, Antonio Tajani, a reafirmat ieri, tot la Bruxelles, poziţia Italiei asupra armelor furnizate Ucrainei, care, potrivit Romei, „pot fi utilizate doar în interiorul teritoriului ucrainean”.
„Poziţia noastră asupra utilizării de arme de către Ucraina nu s-a schimbat, ele pot fi utilizate doar în interiorul teritoriului ucrainean”, a declarat şeful diplomaţiei de la Roma, în timpul unei reuniuni a miniştrilor de Externe ai ţărilor din UE.
Tajani s-a declarat, de asemenea, „în favoarea unei conferinţe de pace, în prezenţa ruşilor, chinezilor, indienilor şi brazilienilor”.
„Aş vrea ca Beijingul să poată juca un rol pozitiv în a face Moscova să înţeleagă că trebuie încetat acest război lipsit de sens”, a adăugat Tajani. „În mod cert, prezenţa soldaţilor nord-coreeni nu este un semnal bun”, a mai spus el.