Afectat de la 3 ani de boala celiacă, Radu a fost nevoit să se descurce și să trăiască atât cât poate mai aproape de normalitate, în condițiile în care trebuie să respecte cu sfințenie o dietă strictă, orice greșeală sau contaminare cu gluten a mâncării făcând ca organismul să se atace singur. Așa a descoperit o mulțime de rețete, pe care le-a adunat într-o carte (și-a făcut-o singur, fără să apeleze la o editură), pentru a le veni în ajutor semenilor săi. Lucrarea, tradusă în mai multe limbi, a avut un succes nebun pe cel mai mare site de vânzări online din lume, Amazon, fiind cea mai vândută carte timp de lună. Frumoase realizări pentru un tânăr de 23 de ani, nu-i așa?
Jurnalul: Cum e să fii în România bolnav de intoleranță la gluten? Cum ești tratat de autorități? Oamenii se gândesc că e un moft sau chiar cred că este o boală gravă?
Radu Vasile: Percepția legată de alimentația fără gluten a fost redresată într-o direcție mai firească decât cea eronată prezentată până acum, în care cei care urmau o dietă fără gluten se considera că o făceau de „fițe” sau de „mofturi”. Nivelul de conștientizare a crescut în ultimul timp în rândul populației, dar mai avem mult de lucrat pe partea de HoReCa, unde încă primesc priviri uimite de la ospătari când le spun că sunt celiac. Iar autoritățile m-au etichetat, încă de când eram mic, ca având un „handicap”.
Se găsesc produse în România pentru cei care nu au voie să mănânce gluten? Am văzut că se nasc probleme grave chiar și prin contaminarea produselor.
În ultimii ani, spre deosebire de anii 2000, au apărut mult mai multe produse fără gluten în magazine. Însă un produs care ar fi în mod natural fără gluten, din păcate, nu poate fi tot timpul consumat de un celiac, deoarece acesta poate fi procesat într-o unitate în care se ambalează și produse cu gluten. Orice urmă de gluten poate să îi facă rău unui celiac, pentru că apar multe probleme de contaminare.
La 3 ani, s-a oprit din creștere
Cum ai aflat că ai boala și ce impact a avut asupra ta și a familiei?
M-am oprit din crescut la vârsta de 3 ani. După ce m-au văzut mulți doctori în România anilor 2000, am avut norocul să descopăr că am boala celiacă. Părinții mei s-au obișnuit destul de repede cu ideea, problema cea mai mare era legată de mâncarea fără gluten, care nu se găsea mai nicăieri pe vremea aceea. De la vârsta de 3 ani mi-a fost interzis glutenul. Am avut frustrări legate de regimul alimentar, copil fiind și neînțelegând prea bine de ce alți copii au voie să mănânce orice, iar eu nu. Eram, bineînțeles, tentat să gust și eu, mai ales în colectivități, din bunătățile de care se bucurau colegii mei. Frustrarea e mare. Ajungi să te bucuri dacă prinzi o bucată de dulce sau o felie de pâine, ca să te simți și tu în rând cu ceilalți. Sau, efectul invers, ești conștient de boală, chiar și atât de micuț fiind, și e imposibil să nu fi afectat psihologic. Odată impusă dieta fără gluten devii nervos, necomunicativ, frustrat.
Ce simptome aveai? În cât timp ai scăpat de ele după ce ai aplicat regimul alimentar?
Simptomul principal a fost legat de încetarea temporară din creștere. Probabil că dacă toate simptomele mele ar fi fost prezentate unui doctor în 2022, acesta și-ar fi dat seama mult mai ușor că este posibil să fie vorba de o afecțiune legată de gluten, informațiile fiind mult mai ample față de atunci. Ca dovadă că am scăpat de simptome, am crescut până la înălțimea de 1,85 m.
Ce te-a determinat să realizezi aceste rețete? Era nevoie?
Numărul de rețete românești fără gluten este în general mult mai mic decât cele din restul lumii. Am început să fac aceste rețete pentru că aveam deja o experiență culinară destul de mare, din cauza diagnosticului meu de la vârsta de 3 ani cu boală celiacă și care implica o dietă strictă fără gluten.
A realizat prima carte 100% românească de rețete fără gluten
De ce ai ales să le publici într-o carte? Nu era mai ușor să pui rețetele pe internet?
Sigur că puteam să postez rețetele mele doar pe internet, numai că acestea capătă un sens complet nou atunci când sunt unite într-un singur material, care le oferă o cursivitate. Plus că este prima carte 100% românească de rețete fără gluten, un bonus personal.
Cât ai lucrat la carte? Cine te-a ajutat?
Am lucrat la carte aproape un an, primind puțin ajutor de la un grafician și de la câteva cunoștințe care au verificat, în repetate rânduri, veridicitatea textului. Fiecare rețetă este filmată, iar în carte o să găsiți un cod QR care vă va direcționa spre versiunea filmată a rețetelor. Publicând această carte singur, a trebuit să mă ocup de toate aspectele pe care nu trebuia să le am în vedere dacă aș fi lucrat cu o editură (conținut, editare, publicare), lucruri care îmi erau complet noi și care au durat foarte mult.
Ai fost ales ambasadorul „Asociației Române de Intoleranță la Gluten”, la un pic peste 20 de ani. Cum ai reușit?
Cum am spus și mai sus, experiența mi-a dat șansa să fac recomandări concrete persoanelor din comunitate. Acestea s-au aliniat și cu misiunea Asociației Române de Intoleranță la Gluten, care încearcă, la fel ca și mine, să ușureze și îmbunătățească viața persoanelor cu boală celiacă și intoleranță la gluten.
Sunt comunități de persoane afectate de boala celiacă? Cum se ajută?
Există un număr destul de mare de grupuri de Facebook unde membrii comunității se ajută reciproc. Spre exemplu, dacă cineva va avea orice fel de nelămurire despre un aliment sau orice altceva, cel mai probabil altcineva din comunitate s-a lovit deja de această problemă. Este destul de ușor să afli răspunsuri la întrebările tale pe aceste grupuri.
Lucrează la o aplicație care să-i ajute pe celiaci
Ce planuri ai?
Am multe obiective de îmbunătățire a calității vieții persoanelor cu boală celiacă, cea mai apropiată fiind o aplicație unde să fie foarte ușor să găsești toate locațiile din țară unde se poate găsi mâncare fără gluten. De asemenea, urmează, cât de curând, să lansez cartea și în jurul țării.
Ce reacție ai când vezi o pungă de făină normală? Dar un meniu apetisant pe care nu-l poți mânca?
Am avut norocul să am boala încă de la vârsta de 3 ani și să cresc știind că am această afecțiune, de aceea mi-a fost și îmi este ușor să trec peste faptul că nu pot consuma 90% din preparatele uzuale. Știind, în schimb, că acest lucru poate fi diferit pentru alți celiaci, le pun la dispoziție un amalgam de rețete delicioase în varianta fără gluten. Nici nu se va simți diferența!
Pe primul loc la vânzări pe Amazon
Cartea este disponibilă și pe Amazon, într-o ediție în limba engleză. Cum a fost primită, ne povestește Radu: „Cartea a fost inițial publicată pe Amazon în limba engleză și a fost extrem de bine văzută de comunitatea internațională, fiind bestseller pentru aproape o lună. Chiar dacă la nivel internațional sunt chiar sute de lucrări pe această temă. După ce am publicat-o inițial, am stat 3 săptămâni să răspund la comentariile de apreciere venite din partea comunităților din SUA, Canada, Marea Britanie, Australia și multe alte țări. Urmează să o public și în italiană, și în spaniolă”.
Caseta
Ce este boala celiacă
Intoleranța la gluten sau boala celiacă este o afecțiune autoimună, cu predispoziție genetică, care afectează una din 100 de persoane. Netratată sau incorect tratată, boala poate avea consecințe de sănătate importante, cum ar fi osteoporoza, infertilitatea, avorturile repetate, anemia prin deficit de fier și anumite forme de cancer. Totuși, spre deosebire de persoanele care au alte boli autoimune - diabetul zaharat de tip 1, artrita reumatoidă sau scleroza multiplă -, pacienții cu boala celiacă sunt un pic mai norocoși, pentru că știu ce provoacă organismul lor să acționeze împotriva lui însuși: glutenul.
Ce este glutenul
Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, secară și orz. Majoritatea oamenilor nu au nicio problemă atunci când mănâncă alimente care conțin gluten. Totuși, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică, glutenul stimulează sistemul lor imun într-un mod anormal, ceea ce conduce la distrugerea mucoasei intestinale. Aceasta duce la absorbția anormală a substanțelor nutritive din alimente, în special a fierului, calciului și a acidului folic. Glutenul este cel care leagă aluaturile și le oferă elasticitate. Făina cu conținut mai mare de gluten este folosită pentru produse de panificație superioare. Conținutul redus de gluten conferă produselor de panificație un volum mai mic, forma aplatizată și o durată scăzută de menținere a prospețimii. De aceea este foarte greu pentru pacienții cu boala celiacă să prepare și să consume mâncăruri fără gluten.
Produsele fără gluten, de 10 ori mai scumpe decât cele normale
Alimentele ce țin afecțiunea sub control sunt și de 10 ori mai scumpe decât cele normale. „Vă dau un exemplu – explică ploieșteanul: O pâine normală costă 4,5 lei, una de care am eu nevoie, fără gluten, costă 20 de lei. Un banal pachet de biscuiți costă 3,4 lei, cel de care am nevoie costă 12, chiar și 33 de lei. Coșul meu zilnic cu alimente ce constituie doar strictul necesar se duce undeva la 500-600 de lei. Nu am ce face, sunt bani pe care, practic, îi dau pentru viața și sănătatea mea”, spune Radu.
Importanța glutenului pentru tehnologia alimentară
Calitatea cerealelor este dată de calitatea glutenului din acestea. În masa aluatului preparat din făină, în prezența apei, glutenul conferă aluatului elasticitate și extensibilitate. Calitatea și cantitatea glutenului din făină reprezintă principalele caracteristici de care depind însușirile ei de panificație. De aceea, dorința generală a consumatorilor de a consuma produse de calitate superioară a dus în ultimele decenii la selectarea soiurilor de grâu cu conținut crescut de gluten pentru obținerea unor produse voluminoase, pufoase, cu prospețime de lungă durată.