"Unul dintre lucrurile cele mai importante este tipul de tehnologii finanțate din fonduri europene.
La nivel de Comisie Europeană există câteva propuneri și analize pentru două mari categorii. Sortarea deșeurilor mixte la nivel european, cu ținte, indicatori de performanță care, în unele cazuri, le depășesc pe cele din România. Și a doua chestiune, reciclarea chimică versus reciclarea mecanică. Reciclarea chimică, în linii mari, majoritatea sunt proiecte pilot, inițiate de marile companii din industria petrolieră. Aproape fiecare mare companie din statele UE a făcut proiecte pilot. Sunt doar proiecte pilot făcute pe finanțări proprii sau bancabile, nu prin fonduri europene.
Un exemplu concret concret de finanțare ineficientă. În Prahova s-a finanțat un operator care a achiziționat o stație de sortare. În paralel, tot pe fonduri europene, s-a făcut SMID-ul și în momentul în care au intrat ambele în funcțiune a existat, din nefericire pentru partea privată, un deficit de deșeuri de tratat. Deci, mare atenție, când se finanțează, să ne uităm în ansamblu, să nu finanțăm foarte multe activități care oricum se pot face și pe bani privați, prin contracte de delegare sau parteneriate publice-private.
Până în 2007, la aderare, s-au realizat, cu bani de la AFM stații de reciclare și depozite de deșeuri, instalații de sortare care funcționează și în prezent. Dacă ne uităm pe bugetul de venituri și cheltuieli la AFM primele două linii bugetare de venituri provin din taxa la economie circulară și penalitatea primăriilor. Deci este normal ca, în momentul în care vin bani din zona asta, să se întoarcă către administrațiile publice sau operatorii care au performanță. Și, în oglindă, către instituțiile publice sau operatorii care sunt la coadă, astfel încât, în timp, să ajungem la un indicator de performanță medie care să ne ajute la țintă", explică Bogdan Constantinescu.