Vânzarea medicamentelor pe internet este în floare, iar cele mai multe molecule comercializate în spaţiul virtual sunt destinate pacienților oncologici, arată datele primului raport de monitorizare privind comerţul online cu medicamente din surse necontrolate. Într-o continuă criză a citostaticelor, românii care suferă de cancer devin victime sigure ale vânzătorilor de medicamente cotrafăcute. Asociaţiile de pacienţi acuză proasta politică a sistemului sanitar din România şi lipsa de strategie a decidenţilor.
Potrivit raportului lansat, ieri, de Media Kompass, cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienților oncologici, din 174 de produse monitorizate fiind identificate anunțuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 dintre acestea.
„Au fost centralizate 2.663 de anunțuri pentru aceste medicamente. Peste 50% dintre anunțuri se refereau la produse folosite în tratamentul cancerului renal, de ficat, al tumorilor neuroendocrine ale pancreasului, al cancerului tiroidian sau al cancerului bronho-pulmonar fără celule mici”, arată raportul.
Pacienţii care îşi procură tratamentul de pe internet, pentru că, din anumite motive, nu a avut acces la medicamente decontate de stat, se expun la riscuri enorme: compoziția acestor medicamente nu este verificată de nimeni, dozele substanțelor active pot fi prea mari, prea mici sau chiar inexistente și, prin urmare, reacțiile asupra organismului sunt necunoscute. Autorii rapotului atrag atenţia că „este necesară o legislație clară, care să susțină demersurile instituțiilor abilitate în contracararea acestui fenomen, o legislație care să vizeze atât comerțul ilegal online sau offline cu medicamente din surse necontrolate, cât și contrafacerea”.
La rândul său, președintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România, Cezar Irimia, a afirmat că țara noastră se confruntă cu exporturi paralele, dar și cu o politică „proastă a medicamentului”.
„Ne confruntăm cu exporturi paralele, cu o politică proastă a medicamentelor. Medicamentele noastre nu le găsim, ceea ce ne determină să apelăm la piața neagră. Sistemul nu ne asigură medicația vitală supraviețuirii. (...) O proastă politică a sistemului sanitar din România, fără o strategie corectă, coerentă — cu asta ne confruntăm zi de zi”, a atenționat Irimia.
Totodată, reprezentanţii Direcției de Investigare a Criminalității Economice a IGPR atrag atenţia că legislația este "ambiguă", în cazul medicamentelor nefiind prevăzută clar falsificarea acestora, ci doar contrafacerea.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, sunt falsificate.