Conform unor surse politice, Ilie Bolojan ar intenționa să impună la congresul PNL, care are loc luna aceasta, un proiect prin care partidul să înglobeze formațiunile Forța Dreptei și REPER. Prima este condusă de Ludovic Orban, care a dezertat din PNL în 2021, împreună cu o „armată” de foști membri, în timp ce a doua formațiune a fost înființată de Dacian Cioloș, ex-europarlamentar Renew Europe, adică progresist. Mâna dreaptă a lui Cioloș, Dragoș Pîslaru a fost deja impus în Guvern, ca ministru al Fondurilor Europene. Împreună, cele două formațiuni au obținut, la ultimele alegeri legislative, sub 4 procente, în condițiile în care, pentru a accede în Parlament, fiecare dintre ele trebuiau să scoată un scor de 5%. Orban și Cioloș ar urma, dacă acest plan se va concretiza, să primească funcții de conducere la nivelul PNL.
Surse politice dezvăluie că, în interiorul Partidului Național Liberal, s-ar pregăti, în perioada următoare, la cererea lui Ilie Bolojan, unele mutări mai mult decât interesante. Actualul lider interimar al partidului ar dori să atragă și să alipească PNL-ului dezertorii din partid sau chiar unele structuri de sorginte progresistă, desprinse din USR.
Mai exact, așa cum arată sursele citate, planul lui Ilie Bolojan se referă la fuziunea prin absorbție de către Partidul Național Liberal a partidului Forța Dreptei, înființat de Ludovic Orban, dar și a formațiunii REPER, înființată de Dacian Cioloș. Mai mult, în urma acestei viitoare posibile fuziuni, atât Ludovic Orban, cât și Dacian Cioloș ar urma să primească posturi în structurile de conducere de la nivelul Partidului Național Liberal.
Calculul politic al acestei mișcări este unul greu de înțeles, deoarece, la ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc în data de 1 decembrie 2024, niciuna dintre cele două formațiuni politice vizate de acest plan nu a reușit să acceadă în Legislativ. Forța Dreptei a obținut, la alegerile pentru Senat, un scor de 1,88%, în timp ce la Camera Deputaților a obținut 2,05% - media, 1,97 de procente. De cealaltă parte, REPER a luat, la alegerile pentru Senat, 1,37%, iar la cele pentru Camera Deputaților 1,24%, obținând o medie de 1,3%. Nici măcar adunate, scorurile celor două formațiuni nu ating pragul electoral de 5%, ele însumând doar 3,27 de procente.
Cioloș, scos din Parlamentul European de Șoșoacă
Nu doar că, la finalul anului trecut, nici Forța Dreptei, nici REPER nu au reușit să treacă pragul electoral pentru a intra în Parlamentul României, dar la alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024 Forța Dreptei a candidat în alianță cu USR și PMP, împotriva Coaliției PSD-PNL de la acel moment și nu a obținut nici măcar un singur mandat de europarlamentar.
La acel moment, pe lista comună, din partea partidului lui Ludovic Orban a candidat Violeta Alexandru, care, în prezent, este senator de București ales pe listele USR.
În ceea ce privește REPER, această formațiune politică a rămas fără mandate în Parlamentul European, plasându-se sub pragul electoral, fiind devansat de SOS România, formațiunea condusă de Diana Iovanovici Șoșoacă.
REPER, din rândurile căruia provine inclusiv Dragoș Pîslaru, cel pe care Ilie Bolojan l-a impus Partidului Național Liberal ca propunere pentru a ocupa funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Partidul REPER a fost fondat de Dacian Cioloș după ce, inițial, fostul premier al Guvernului „Zero” a avut partidul PLUS. Acest partid a fuzionat cu USR, în 2020, iar Cioloș a fost ales, în 2021, președinte al noului USR. După un timp, el a demisionat atât de la șefia USR, cât și din partid, fondând REPER.
Șeful PNL, darnic cu progresiștii
Interesant este că atât Dacian Cioloș, cât și Dragoș Pîslaru au fost europarlamentari în legislatura anterioară, fiind afiliați grupului politic Renew Europe, în timp ce PNL și UDMR, partenerii de guvernare ai USR, fac parte din grupul PPE.
La fel de interesant este că acest plan al lui Ilie Bolojan, devoalat de surse politice apropiate cercului de decizie din PNL, ar urma să aibă loc la doar câteva luni după ce Dacian Cioloș a fost preluat, în mod bizar, de către Ilie Bolojan în timpul interimatului său la Palatul Cotroceni și numit consilier prezidențial pe probleme de politică externă.
Numele lui Dacian Cioloș, fondatorul REPER, a fost vehiculat, imediat după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, pentru a prelua fie Ministerul Afacerilor Externe, fie Ministerul Fondurilor Europene. Pentru ca, la final, Bolojan să îl „ungă” pe Dragoș Pîslaru la MIPE, în ciuda faptului că acest portofoliu a revenit Partidului Național Liberal.
Se poate observa, așadar, că, deși fuziunea nu a avut încă loc, Ilie Bolojan a cedat USR și celor din REPER (adică zonei progresiste) cele mai importante portofolii: Apărarea, Mediul, Economia și Digitalizarea, Afacerile Externe și Fondurile Europene.
Rivalii PSD-ului, cu care trebuie făcută rocada
Ludovic Orban este fostul președinte al PNL și premierul partidului după demolarea, prin moțiune de cenzură a guvernului PSD, condus de Viorica Dăncilă, în 2019. Orban a condus guvernul partidului din noiembrie 2019 până în decembrie 2020, după alegerile parlamentare.
El a fost înlocuit de la conducerea PNL la congresul din toamna anului 2021, de către Florin Cîțu. Atunci, Ludovic Orban s-a supărat, a demisionat din PNL și, la scurt timp, și-a înființat propriul partid - Forța Dreptei. Acest partid a absorbit peste 20 de parlamentari, dezertori din grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal de la Senat și de la Camera Deputaților, aleși în legislatura 2020 - 2024.
Ludovic Orban a devenit, după plecarea din PNL, unul dintre cei mai aprigi adversari politici ai fostului președinte al României Klaus Iohannis, iar în toată această perioadă s-a declarat un dușman ideologic al PSD. Prin planul lui Bolojan de a-i recupera pe Orban și pe Cioloș, liderul interimar al PNL declară, practic, indirect război Partidului Social Democrat, partenerul de guvernare cu care trebuie să facă rocada premierilor la începutul anului 2027.
Congresul, plin de surprize statutare
Sursele citate vorbesc despre concretizarea acestui plan odată cu congresul PNL, în care se va alege noua conducere plină a partidului. Acest congres va avea loc luna aceasta, iar actuala conducere interimară dorește să adopte un nou statut care vizează „o conducere mai suplă”.
Mai exact, la finalul săptămânii trecute, a fost dat un vot în BPN prin care s-a stabilit ca din procesul decizional să fie eliminate mai multe organizații interne. Foștii președinți ai partidului nu vor mai putea vota în BPN. Nici liderii de grupuri din Parlamentul României și nici din Parlamentul European.
De asemenea, din procesul decizional a fost elimitat și dreptul de vot al Organizației de Femei Liberale și al Organizației de Tineret. Mai mult, nu vor mai avea drept de vot nici organizațiile care nu și-au achitat contribuțiile prevăzute de statutul PNL.
Ilie Bolojan intenționează să candideze la funcția de președinte al Partidului Național Liberal.