Din februarie 2014, când au intrat în vigoare noul Cod penal și noul Cod de procedură penală, ar fi trebuit să existe și brățări electronice care să ajute polițiștii la supravegherea celor care primesc arest la domiciliu, control judiciar sau ordin de protecție. Au trecut aproape cinci ani și trei luni, iar brățările electronice sunt încă departe de a deveni realitate. Comisia juridică de la Senat a reluat discuția pentru aplicarea acestei măsuri prevăzute de Codul penal, dar vor mai trece cel puțin doi ani până când ar putea funcționa.
Discuțiile pentru introducerea brățărilor electronice au fost reluate în urma deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR), care a declarat neconstituțională prima variantă a proiectului de modificare legislativă care prevedea îmblânzirea măsurilor privative de libertate, inclusiv prin trimiterea deținuților la închisoare doar în weekend. Și pentru aceștia au fost propuse brățări electronice, însă necesitatea acestor dispozitive se simte în foarte multe situații. Cele mai grave probleme pe care le-ar rezolva brățările electronice sunt legate de siguranța victimelor violenței în cuplu, pe care ordinul de protecție nu le apără mai mult decât din punct de vedere legal. Apoi ar face mult mai eficientă munca polițiștilor care trebuie să-i supravegheze pe cei arestați la domiciliu sau pe cei aflați sub control judiciar, cu anumite restricții de a nu părăsi zonele în care locuiesc.
Rămase în punctul de plecare
Practic, niciuna dintre aceste măsuri legale nu se poate supraveghea în acest moment, iar Poliția nu va avea niciodată suficient de mulți „paznici” pentru toți cei pe care trebuie să-i urmărească. „Încă nu s-a stabilit ce instituție trebuie să le achiziționeze, cine va avea dispeceratul de supraveghere. În mod normal, ar trebui să o facă polițiștii de la supravegheri judiciare. Acum, doar la nivelul Capitalei sunt circa 30 de polițiști care trebuie să verifice mii de oameni în fiecare zi. Ceea ce fac 15-20 de polițiști acum, s-ar putea face mult mai eficient de patru-cinci oameni care ar vedea în permanență dacă cei supravegheați respectă restricțiile”, explică specialistul criminolog Dan Antonescu, fost șef al Serviciului Omoruri de la Poliția Capitalei.
Mai trebuie să se stabilească ce caracteristici tehnice vor avea brățările electronice și cine va face supravegherea. Este nevoie și de buget, pentru a fi cumpărate, dar și de parcurgerea etapelor pe care le presupune achiziția publică, inclusiv eventuale contestații și soluționarea lor.