Medicii de familie constituite fără îndoială temelia unui sistem de îngrijiri de sănătate complet şi compun unul dintre elementele esenţiale pentru dezvoltarea coerentă a societăţii. Pentru îndeplinirea acestui deziderat este necesar ca fiecare ţară să ofere acestor medici o educaţie orientată pe problemele de sănătate specifice populaţiei îngrijite, iar Bucureştiul nu face rabat de la acest aspect. În Capitala României sistemul de medicină de familie s-a împământenit în viaţa citadinilor.
Medicii de familie din Bucureşti sunt singurii medici generalişti pregătiţi să îngrijească pacienţi de toate vârstele, fiind astfel, soluţia cea mai potrivită pentru un sistem de sănătate eficient. Aceştia sunt capabili să ofere asistenţă medicală integrată, privind aspecte profilactice şi curative, pacienţilor de toate vârstele, implicând costuri scăzute. Astfel încât, pacienţii din oraşul nostru dispun de cele mai bune condiţii de îngrijire la domiciliu, iar persoanele de vârsta a treia, mai cu seamă, se pot bizui pe consultaţiile pe care le primesc recurent în propriile locuinţe. Situaţia actuală este determinată de orientarea asistenţei medicale către medicina omului sănătos, oferind o nouă dimensiune domeniului numit „medicină de familie”, şi, concomitent, a dus la redescoperirea rolului esenţial al medicului de familie. În consecinţă, în Bucureştiul zilelor noastre, căutarea şi identificarea medicului de familie a devenit la fel de importantă, pe cât este alegerea unui medic specialist în contextul unei condiţii de boală. Astfel că, odată ales, medicul de familie devine mentorul şi strategul sănătăţii pacientului său.
Calităţile care compun un medic de familie valoros din Bucureştiul zilelor noastre, dincolo de compentenţa strict profesională, constau în capacitatea de a explica limpede pacienţilor lucruri legate de sănătatea lor, de a-i informa în privinţa tuturor opţiunilor posibile privind prevenirea bolilor, diagnosticul şi tratamentul sau în misiunea de a putea fi lesne de găsit şi de abordat de către pacienţii săi şi de a avea relaţii şi legături în lumea medicală şi de a avea noţiuni de legislaţie medicală.
Medicii de familie din Bucureşti sunt adesea medici specialişti educaţi în conformitate cu caracteristicile disciplinei, fiind medici personali, în principal responsabili pentru asigurarea de îngrijiri continue şi comprehensive, pătrunzătoare cu profesionalism. Aceştia îngrijesc persoana în contextul familial, comunitar şi cultural al acesteia, respectând autonomia pacienţilor lor. Medicii de familie din Bucureşti au responsabilitate profesională faţă de comunitate, iar în procesul de management al bolii, ei integrează factori fizici, sociali, culturali, psihologici şi existenţiali, utilizându-şi cunoştinţele şi încrederea născute din contactele repetate. Medicii de familie îşi exercită rolul profesional promovând sănătatea, prevenind îmbolnăvirea şi furnizând tratament curativ. Lucrul acesta se petrece fie direct, prin intermediul diferitelor servicii, potrivit nevoilor de sănătate şi resurselor disponibile în comunitatea pe care o servesc, asistând pacienţii în accesarea acestor servicii. Ei trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor lor, a echilibrului şi a valorilor personale pentru o asistenţă medicală efectivă şi siguri, premize pe care medicii de familie din Bucureşti le respectă cu brio, potrivit sondajelor de opinie făcute pe eşantioane largi de pacienţi, care indică bucureştenii drept mulţumiţi de medicina de familie. Capacităţile medicilor de familie din Bucureşti sunt recunoscute, iar aceştia pot deveni la nevoie "polivalenţi", medicul de familie poate deveni la nevoie un "manager de caz", un coordonator medical pentru pacient, cunoscând tot istoricul medical al pacientului şi îl poate ghida către cele mai bune soluţii de tratament, în funcţie de recomandarea specialiştilor şi de situaţia sa specifică, dar şi de preferinţele sale. În consecinţă, este existenţial pentru pacientul bucureştean să existe o persoană care să integreze toate informaţiile medicale transmise de specialişti, să le traducă pe limba sa, să îi explice variantele şi să ofere un sfat avizat şi obiectiv cu privire la cea mai bună metodă de tratament.
Medicii de familie de top din Bucureşti
În Capitala ţării noastre, populaţia se apropie de numărul de 2 milioane de locuitori, iar în Bucureşti sunt în prezent 93 de spitale dintre care, 50 sunt publice. În cadrul acestora sunt angajaţi puţin peste 8000 de medici şi alţi 4000 care lucrează în unităţile private. Potrivit statisticilor dacă în 2005 doar un sfert dintre medicii de familie din Bucureşti lucrau în mediul privat, iar ceilalţi în sistemul de stat, în 2015, raportul s-a inversat, ceea ce reflectă elasticitatea pieţei, toate aceste schimbări neafectând, ba dimpotrivă, îmbunătăţind condiţiile bucureştenilor în a fi trataţi la cel mai înalt nivel. Cei mai mulţi medici de familie din Bucureşti îşi desfăşoară activitatea în cartiere periferice, cum este Ghencea, Pantelimon sau Drumul Taberei, iar metoda lor de promovare cea mai bună, după spusele lor, ar fi publicitatea "din gură în gură", astfel, mulţi dintre ei ajungând să aibă chiar mii de clienţi. Medicii de familie din Bucureşti care se bucură de cea mai bună recunoaştere au între 3000 şi chiar 4000 de pacienţi pe listă, şi cei mai mulţi dintre aceştia nu au cabinet în cartiere centrale sau de lux ale Bucureştiului, ci mai degraă în zonele muncitoreşti, unde există mai multe familii numeroase, pensionari sau tineri. Pepiniera de medici de familie din Bucureşti a fost alimentată în ultimii ani prin aducerea în Capitală a unor foşti medici de la ţară, ori pediatri de policlinică, alţii au făcut medicină de întreprindere şi între timp s-au privatizat şi şi-au deschis propriile cabinete. Livia Nicolae are un cabinet individual situat în zona bulevardul Ghencea şi consideră un medic bun este un medic căutat. Are 30 de ani de experienţă şi acordă câte 40-50 de consultaţii în fiecare zi, dar merge în continuare pe teren pentru a consulta la domiciliu sugarii şi vârstnicii. În prezent, a dobândit şi competenţe în apifitoterapie, terapie pe bază de produse apicole, şi acupunctură. "Am căutat să mă pregătesc continuu. Acum pacientul poate intra pe internet şi dacă ajunge să cunoască mai multe decât tine, te faci de râs", spune Livia Nicolae. Medicul spune că-i place să examineze în special copiii, pentru că sunt tonici. „Adulţii care vin la cabinet sunt din ce în ce mai pesimişti. Faţă de acum 10 ani, diagnostichez mai multe persoane cu demenţă şi alte boli care au legătură cu stresul", spune medicul Nicolae. La cabinetul său vin însă în special bătrânii, majoritatea hipertensivi, diabetici, cu atacuri vasculare cerebrale, hernii de disc. „Încerc să-i rezolv repede pentru că oamenii nu mai au răbdare. Dacă nu le răspunzi rapid şi nu te pliezi pe dorinţele lor, este vai de tine", zice medicul. Veronica Burcă practică şi ea medicina de mai bine de 25 de ani, oferind în jur de 30 de consultaţii pe zi, faţă de 40 anul trecut. „Nu mai putem să emitem reţete decât pentru 2.800 de pacienţi, aşa că muncim de două ori mai puţin decât anul trecut, aşa cum ne impun oficialii", spune aceasta. Ca să ajungă la cei peste 3.000 de pacienţi de pe listă nu i-au trebuit doar ani de experienţă, ci şi o perfecţionare continuă. „Este esenţial să obţii o viziune de ansamblu ca medic de familie, să pui un diagnostic rapid şi să trimiţi pacientul spre specialistul adecvat, salvându-i astfel timpul", spune aceasta. Mihaela Lucescu, lucrează ca medic de familie la Policlinica Vitan, unde are peste 2000 de pacienţi. După 20 de ani de experienţă în medicina generală, aceasta îndeamnă cetăţenii din oraşul nostru să meargă să îşi facă analize periodic. „În luna de naştere să vină la controlul de rutină, în primele săptămâni ale lunii, când sunt disponibile fondurile", spune medicul. Cea mai importantă calitate în medicina de familie crede că este răbdarea. „Insistenţa de a le explica anumitor pacienţi că este important să îşi urmeze tratamentul dacă nu vor să facă infarct", exemplifică medicul. Alina Vasile, lucrează la un centru medical din Drumul Taberei, unde are înscrişi aproximativ 1800 de pacienţi. A început să lucreze ca medic de familie din 2002 şi acordă în jur de 40 de consultaţii pe zi şi are pe listă în special familii cu copii. „Oamnii apreciază când te porţi frumos cu ei. Asta nu înseamnă că diagnosticele nu contează, dar pacientul român a început să fie în căutare de medici cu bun-simţ", ne spune aceasta. Carmen Barbu are un cabinet individual în zona Lujerului şi lucrează în medicina de familie de 15 ani, fiind la bază medic pediatru. A lucrat la începutul carierei în dispensare de ţară din Prahova şi Ialomiţa, iar mai târziu a ajuns în Bucureşti. „Unii dintre cei care s-au mutat de la ţară la oraş au ajuns pe listele mele", spune medicul. Pe lista ei se află predominant copii, majoritatea ajungând la cabinet cu boli respiratorii şi infecţioase. „Mulţi copii au început să capete şi alergii. Acum câţiva ani nu era atât de evidentă această patologie. De asemenea, apar boli metabolice la copil - am avut preşcolari cu colesterol crescut: 280 mg/dl", spune aceasta. Tot ea completează însă; "Dar sistemul medicilor de familie din Bucureşti fiind foarte bine organizat, toate aceste probleme au o rezolvare tot mai rapidă". Evoluţia sistemului medicilor de familie din Bucureşti are la bază şi creşterea nivelului de salarizare a acestora, iar în cazul medicilor de familie de top, un număr mai mare de pacienţi înseamnă implicit şi retribuţii suplimentate din alocaţiile Casei de Asigurări Bucureşti. Această instituţie spune că un medic de familie cu 2.500-3.000 de pacienţi pe listă obţine peste 12.000 de lei pe lună, venit brut.
Medicina de familie – origini şi evoluţie
În anul 1991 Organizația Mondială a Sănătății a elaborat prima sa definiție pentru medicina de familie, evaluând-o drept specialitatea ce asigură asistenţa medicală primară şi continuă, care prin diverse acţiuni terapeutice, profilactice, educaționale și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității. Societatea Europeană de Medicină de Familie vine şi ea cu o definiţie complementară şi descrie medicina de familie ca o disciplină academică şi ştiinţifică ce are un conţinut propriu educațional, de cercetare, de medicină bazată pe dovezi și de activitate clinică, precum și o specialitate clinică orientate spre asistența primară. Dacă ne uităm la toate aceste definiții și ne gândim la rolul pe care-l are medicul de medicină generală într-un sistem de sănătate, realizăm că medicii de familie reprezintă fundația unui sistem de îngrijiri complet.
Se consideră că diferența dintre medicul generalist și medicul specialist este aceea că „medicul generalist îngrijește aceiași pacienți, dar cu diferite boli, în timp ce alți specialiști îngrijesc aceleași boli, dar pacienți diferiți”. În multe situații, medicii de familie lucrează în grupuri de practică, cu o echipă de asistenți, fizioterapeuți, terapiști ocupaționali etc, având unele echipamente medicale disponibile pentru a efectua examinări medicale de bază și tratament pentru pacienți. Cum în multe sisteme de sănătate structura îngrijirilor de sănătate a fost schimbată, iar numărul paturilor de spital a fost redus, pacienții trebuie îngrijiți în sistemul de asistență primară. În plus, există noi metode de tratament care scurtează durata de spitalizare, de unde necesitatea ca pacienții să fie tratați în afara spitalului. Mai mult, dacă în urmă cu 10-20 de ani pacienții în fază terminală erau îngrijiți în spital, acum, din ce în ce mai mult, îngrijirile paliative au devenit responsabilitatea medicului de familie.
Toate acestea au făcut ca asistența primară și medicii generaliști să se ocupe de îngrijirea unor pacienți cu probleme medicale din ce în ce mai complexe.