O Hotărâre de Guvern, al cărei conținut este secretizat, adoptată în timpul cabinetului condus de Nicolae Văcăroiu, aduce Serviciul Român de Informații în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin HG 253/1996, Guvernul a transmis din administrarea RA-APPS în cea a SRI mai multe imobile, proprietate publică a statului, preluate de la fosta Gospodărie de Partid a PCR. Unul dintre aceste imobile este Vila nr. 9, din stațiunea Băile Felix, devenită, în prezent, un stabiliment fortificat al UM 0929 București. Un Ordin canonic recunoscut de Vatican cere, însă, în instanță, suspendarea executării acestui act normativ guvernamental, deoarece, pe rolul instanțelor de judecată, a înregistrat mai multe procese prin care revendică, printre altele, și întreaga Stațiune Băile Felix. Ordinul canonic care a dat în judecată statul român a fost înființat în anul 1120 și, în prezent, în România, ar avea în jur de 1.300 de membri.
Judecătorii Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis, de principiu, cererea de recurs formulată de către reprezentanţi ai Prepoziturii Ordinului Canonic Premonstatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea, împotriva unei sentinţe a Curții de Apel București din luna aprilie a anului 2015.
Ordinul călugăresc a acționat în instanță, la Curtea de Apel București, în 14 ianuarie 2015, Guvernul României, solicitând suspendarea executării actului administrativ – Hotărârea de Guvern nr. 253 din data de 10 aprilie 1996, adoptată de către cabinetul condus, la vremea respectivă, de Nicolae Văcăroiu. Textul acestei Hotărâri de Guvern și Nota de Fundamentare care a stat la baza emiterii lui nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României, ele având, așa cum se va vedea în cele ce urmează, un caracter confidențial, informațiile din cuprinsul acestor documente fiind considerate de interes militar.
Recursul, admis de principiu
La Curtea de Apel București, dosarul a fost finalizat, pe fond, în doar două termene de judecată. Pe data de 6 aprilie 2015, judecătorul a amânat cauza pentru a se lua la cunoștință Nota de Fundamentare, pe care “pârâtul” Guvernul României trebuia să o depună în instanță. La termenul din 11 mai 2015, Curtea de Apel a decis să respingă cererea de suspendare formulată de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea. Reclamantul avea dreptul să atace sentinţa cu recurs, în termen de cinci zile de la comunicare.
Lucru care s-a și întâmplat. Ordinul călugăresc a înaintat, în data de 29 iulie 2015, recurs la Secția de Contencios Administrativ Fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În proces, pe lângă Guvernul României, care are calitatea de intimat-pârât, a intrat și Serviciul Român de Informații ca și intervenient accesoriu. Asta, deoarece SRI este beneficiarul de facto al Hotărârii de Guvern nr. 253 din anul 1996.
În data de 2 octombrie 2017, Instanța Supremă a dispus comunicarea raportului între părți, iar la 11 decembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în principiu, cererea de recurs formulată de Prepozitura Ordinului Canonic Premostatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea. Magistraţii au respins, cu acest prilej, excepția nulității recursului, ridicată de către reprezentantul Guvernului României. Ultimul termen de judecată a avut loc chiar săptămâna aceasta, pe 22 ianuarie, când instanța de judecată a decis să amâne cauza pentru 5 martie 2018.
Statul român, dat în judecată în mai multe cauze având același obiect
Obiectul acestui litigiu dintre Ordinul călugăresc respectiv și statul român îl reprezintă Hotărârea Guvernului nr. 253/1996. Nici actul normativ, nici nota de fundamentare nu sunt publice. “Jurnalul” nu a găsit mențiuni despre acest document nici în Monitorul Oficial al României, partea I, nici pe lista cu acte normative ale Guvernului, existentă în baza de date a Parlamentului României.
Actul normativ a fost emis în data de 10 aprilie 1996 și aproba transmiterea din administrarea Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), în administrarea Serviciului Român de Informații, a mai multor imobile aflate în proprietatea publică a statului. Este vorba despre mai multe vile de protocol sau clădiri cu altă destinație, din mai multe județe ale țării, cum ar fi Ilfov, Bihor, Timiș sau Vâlcea.
Unul dintre obiectivele care au trecut din administrarea RA-APPS în cea a Serviciului Român de Informații, prin UM 0929 București, se află imobilul cu numărul 9, amplasat pe raza stațiunii turistice Băile Felix. Acest imobil, precum și întreaga stațiune, face obiectul unei cereri de restituire depuse pe rolul instanţelor de judecată de către Ordinul Canonic cu care Guvernul se află, astăzi, în litigiu.
Și nu este vorba despre un singur litigiu, ci de mai multe astfel de procese. Numai pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt câteva acțiuni, în recurs, având ca părți Prepozitura Ordinului Canonic Premostatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea, ca și reclamant, și statul român (prin Guvern și diferite ministere), în calitate de pârât.
Astfel, în dosarul 11208/3/2016, statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Mobile care au aparținut Cultelor Religioase din România, prin Ministerul Agriculturii, prin Ministerul Educației Naționale, prin Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministerul Justiției și prin Secretariatul de Stat pentru Culte, are calitatea de pârât. Un al doilea dosar, cu aceleași părți, este cel cu numărul 11213/2016.
Al treilea dosar are numărul 39580/3/2016, iar pârâți sunt Statul Român, prin Comisia Specială, Guvernul României și Ministerul Justiţiei. Un alt dosar, având numărul 43443/3/2016, aflat în recurs, la Înalta Curte, din 25 noiembrie 2016, are ca pârâți Comisia Specială și Guvernul României. Un alt dosar, 11206/3/2016, are ca și pârâți Comisia Specială de Retrocedare, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației. Toate aceste procese se află în procedură de filtru.
Ordin Canonic recunoscut de Vatican
Reclamantul, Prepozitura Ordinului Canonic Premostatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea, are, în prezent, în România, aproximativ 1.300 de membri și este condus de reverendul Feies Rudolf Anzelm. La bază, Ordinul a fost înfiinţat în anul 1120 de Sfântul Nombert de Xanten și, în anul 1126, a fost recunoscut oficial de către Biserica Catolică de la Vatican. Ordinul s-a extins, ulterior, în Europa Occidentală și către Europa Centrală. Astăzi, Ordinul Premostatens se află în subordinea Vaticanului. Reprezentanții din România au chemat statul român în judecată imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, motivând că Ordinul deținea toată stațiunea Băile Felix (176 de hectare de teren, arabil la vremea respectivă). Încă din anul 1938, Ordinul Canonic a arătat documente că deținea, dinainte de 1937, 178 de hectare de teren arabil la Sânmartin, plus o biserică și o mânăstire, alte 616 hectare de teren arabil la Hidișelu de Jos, 242 de hectare de teren arabil la Hidișelu de Sus și 63 de hectare de teren arabil la Târgușor.
Un alt document redactat în anul 1940 arăta că Ordinul Premostatens deținea și actuala stațiune Băile Felix. Aceste proprietăți au fost confiscate de regimul comunist printr-un ordin al lui Onisifir Ghibu, care era împuternicit la conducerea Ministerului Educației Naționale. La vremea respectivă, reprezentanții Ordinului Canonic au acționat în judecată statul român, dar au pierdut, iar recursul depus nici măcar nu s-a mai judecat.
Cauza a ajuns, în 2012, și la Parchetul Militar
În anul 2012, Ordinl Canonic s-a adresat chiar și cu o plângere penală împotriva Serviciului Român de Informații pe care reprezentanţii călugărilor au depus-o la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul, având numărul 87/P/2012, a fost finalizat cu neînceperea urmăririi penale. Atunci, Oficiul Juridic al Serviciului Român de Informații, Unitatea Militară UM 0198, a explicat că Prepozitura Ordinului Canonic Premostatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea nu are personalitate juridică, motiv pentru care nu putea deține proprietăți. SRI spunea că, potrivit articolului 21, din Legea 54/1928, erau recunoscute doar cultele religioase care funcționau pe lângă Biserica Ortodoxă Română, alte culte nefiind recunoscute sau fiind neînregistrate.
În 1996, prin HG 253 emisă de Guvernul Văcăroiu, pe lângă Vila nr. 9 din Băile Felix, a plecat din administrarea RA-APPS, în administrarea Serviciului Român de Informații, și clădirea amplasată pe strada Calea Sever Bocu nr. 46, din Timșoara. În 2013, Guvernul condus de Victor Ponta a emis o altă Hotărâre de Guvern, având numărul 305/2013, privind transmiterea unui imobil aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Serviciului Român de Informații, în administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Prin această Hotărâre, s-a aprobat și Nota de Fundamentare, prin care, sub semnăturile fostului director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, și a fostului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, se propunea transmiterea imobilului din Timișoara, în administrarea Penitenciarului Timișoara. Dacă Instanța Supremă va admite recursul Prepoziturii Ordinului Canonic Premostatens “Hramul Sfântul Ștefan – Primul Martir” din Promontoriul Oradea și va suspenda aplicarea HG 253/1996, și acest transfer aprobat în anul 2013 urmează să fie suspendat.
Vila SRI-ului din Băile Felix, obiect de proces între un Ordin călugăresc, recunoscut de Vatican, și Guvernul României. Înalta Curte a respins excepția nulității recursului, iar dosarul va fi judecat începând cu luna martie.
Hotărârea de Guvern prin care imobilul respectiv, dar și alte obiective din domeniul public al statului au trecut de la RA-APPS la SRI nu sunt publicate în Monitorul Oficial și sunt considerate documente cu caracter militar.