Jurnalul.ro Special Anchete Camelia Bogdan i-a vrut avocați pe Iohannis, Dragnea și Tăriceanu în războiul ei cu CSM și Înalta Curte

Camelia Bogdan i-a vrut avocați pe Iohannis, Dragnea și Tăriceanu în războiul ei cu CSM și Înalta Curte

de Ion Alexandru    |   

Minuta încheierii prin care Secția Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins contestația în anulare formulată de Camelia Bogdan împotriva hotărârii prin care s-a dispus sancționarea disciplinară a acesteia cu mutarea temporară la Curtea de Apel Târgu Mureș dezvăluie un plan incredibil pe care judecătoarea în cauză îl pusese la cale pentru a scăpa de orice formă de răspundere. Bogdan a cerut sesizarea Curții Constituționale cu excepții de neconstituționalitate a mai multor articole din Codul de Procedură Civilă, dar și a unor prevederi din legile Justiției care au făcut posibilă cercetarea ei disciplinară în cadrul CSM. Mai mult, Camelia Bogdan a cerut Instanței supreme să solicite președintelui României, președinților celor două camere ale Parlamentului sau primului-ministru sesizarea CCR cu privire la un conflict juridic de natură constituțională între CSM și ÎCCJ, pe de o parte, și Agenția Națională de Integritate, pe de altă parte.

În ședința de judecată prin care magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins contestația în anulare formulată de Camelia Bogdan, magistrații au trebuit să se pronunțe și asupra unei cerințe de-a dreptul incredibile a contestatoarei. Astfel, Camelia Bogdan a solicitat sesizarea președintelui României, Klaus Werner Iohannis, a președinţilor celor două camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, a primului-ministru Viorica Dăncilă, precum și a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, “în vederea sesizării Curții Constituționale cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională între Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și Agenția Națională de Integritate, pe de altă parte”.

Concret, judecătoarea care a participat, în timp ce judeca un proces penal în apel, la un seminar organizat și finanțat de o parte din proces, cere instituțiilor publice să sesizeze CCR în legătură cu un conflict juridic între CSM și ÎCCJ, care au stabilit că această acțiune reprezintă o incompatibilitate clară, și ANI, care i-ar fi dat un aviz prin care a anunţat-o că participarea la acele seminarii nu este de natură să genereze o situație de incompatibilitate.

Deciziile instanțelor “contraveneau” răspunsului primit de la ANI

Pe baza acestei acțiuni, la începutul anului trecut, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție, care a judecat, pe fond, apelul împotriva hotărârii CSM, deși a anulat sancţiunea excluderii din magistratură, a constatat că judecătoarea Camelia Bogdan s-a aflat în stare de incompatibilitate. În motivarea deciziei, ÎCCJ a scris, negru pe alb, că participarea Cameliei Bogdan, ca lector la Programul de formare profesională organizat de Ministerul Agriculturii la Poiana Brașov, a fost de natură “a atrage starea de incompatibilitate”, iar selectarea judecătoarei pentru prestarea acestei activități de predare “nu s-a realizat în mod transparent”. Mai mult, ÎCCJ arată, totodată, că încadrarea juridică stabilită de CSM a fost una corectă, iar Camelia Bogdan a prevăzut rezultatul acțiunii sale, în sensul că aceasta era sancționabilă, în raport cu Statutul Judecătorilor. Consecința imediată și directă a acestei conduite a judecătoarei în cauză constă, spun magistrații, în “deteriorarea încrederii și a respectului față de funcția de magistrat, prin subminarea independenței acestuia, cu consecința afectării imaginii Justiției”.

Camelia Bogdan consideră că atât CSM, cât și Înalta Curte se înșală. În opinia ei, abordarea corectă a situației este aceea avută de Agenția Națională de Integritate, pe care a consultat-o cu privire la participarea la aceste seminarii, iar ANI i-a răspuns că nu este nicio problemă.

Ei bine, luni, completul învestit cu soluționarea acestei cereri a respins pretențiile Cameliei Bogdan, pe care le-a calificat drept inadmisibile.

Nici Codul de Procedură Civilă nu este constituțional  

Și aceasta nu a fost singura cerere formulată în procesul având ca obiect contestația în anulare. Camelia Bogdan a solicitat instanței să sesizeze Curtea Constituţională cu excepții de neconstituţionalitate privind patru articole de lege. Este vorba despre articolul 503, alineat 2, punctul 1, de articolul 504 şi de articolul 508 din Codul de Procedură Civilă, de articolul 71 din Statutul Judecătorilor și Procurorilor, precum și despre articolul 44, alineat 6, din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Mai exact, Camelia Bogdan vrea ca CCR să constate că prevederile care vizează faptul că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut, cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia. Asta, pe de o parte, pentru că petenta ar fi vrut să se constate și neconstituționalitatea articolelor din Codul de Procedură Civilă care reglementează vânzarea la licitație a bunurilor imobile urmărite silit sau procedura de judecată a contestației în anulare.

Cererile respinse ca inadmisibile

Tot la CCR dorea Camelia Bogdan să fie sesizată neconstituționalitatea unor articole din legile speciale ale Justiției. Ea consideră neconstituțional articolul 71 din Legea 303/2004, care regelementează că magistrații asistenţi care paricipă la ședinţele de judecată ale ÎCCJ redactează încheierile, participă, cu vot consultativ, la deliberări și redactează hotărâri conform repartizării făcute de președintele completului, pentru toți membrii completului de judecată. Și, nu în ultimul rând, în opinia Cameliei Bogdan, ar fi trebuit ca Înalta Curte să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la prevederile art. 44, alineat 6 din Legea 317/2004, care statuează că, în vederea executării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecția Judiciară.

Toate aceste solicitări ale Cameliei Bogdan au fost respinse, luni, ca inadmisibile, judecătoarea având posibilitatea să atace decizia, doar cu privire la acest capăt de cerere, în termen de 48 de ore de la pronunțare. În schimb, Înalta Curte a respins, cu totul, ca nefondată, contestația în anulare formulată de Camelia Bogdan. Iar Hotărârea ÎCCJ nr. 51/2018 este definitivă.

Pentru a anula hotărârea judecătorească, prin care a fost reprimită în magistratură, Bogdan Camelia a vrut să arunce în aer cinci prevederi legale și să implice în cauză Președinția, Parlamentul și Guvernul României

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri