Jurnalul.ro Special USR se chinuie de doi ani să umble la legea ordinelor și decorațiilor. Miza, retragerea distincțiilor pentru cei condamnați cu suspendare

USR se chinuie de doi ani să umble la legea ordinelor și decorațiilor. Miza, retragerea distincțiilor pentru cei condamnați cu suspendare

de Ion Alexandru    |   

Camera Deputaților urmează să ia în dezbatere finală un proiect de lege care să conducă, automat, la retragerea decorațiilor, distincțiilor și ordinelor acordate de președintele României persoanelor care, ulterior, au primit comndamnări definitiv la închisoare, dar cu suspendare.

Autorii, doi parlamentari de la USR, susțin că, în prezent, retragerea decorațiilor se aplică exclusiv în cazul persoanelor condamnate la închisoare cu executare. De asemenea, aceștia vor ca o aplicare identică să se facă și în cazul celor cu decizii definitive că au colaborat cu Securitatea și care au făcut poliție politică. Legea, depusă încă din anul 2021, a picat la Senat, iar, de mai bine de un an, stă în nelucrare la Camera Deputaților. Ea ar trebui să intre la vot final săptămâna aceasta. 

Proiectul de lege în discuție a fost inițiat, încă din anul 2021, de către un grup de 59 de senatori și deputați, avându-i ca inițiatori principali pe senatorul USR Adrian Trifan Raoul și pe deputatul USR Nicu Fălcoi. Însă propunerea a fost semnată de încă 49 de parlamentari de la USR, de doi de la PNL (Ben-Oni Ardelean și Marilen Pirtea), precum și de Ciprian Titi Stoica, de la AUR. Aceștia vor să modifice atât Legea 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, cât și OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Cei doi inițiatori principali scriu în expunerea de motive că legislația actuală care prevede modalitatea de acordare distincțiilor și onorurilor are câteva lacune legislative care duc la interpretări ce contrazic chiar spiritul în care a fost făcută această lege. „În prezent, se aplică o interpretare eronată a prevederilor articolului 51 din legea 29/2000, în sensul că decorațiile sunt retrase doar persoanelor condamnate definitiv printr-o hotărâre judecătorească la pedepse privative de libertate, executate în regim de detenție, iar faptele dezonorante care aduc prejudicii membrilor ordinului sunt subiectiv interpretate”.

 

Condamnații nu mai au „de facto” calitatea de cetățeni onorabili 

 

Conform documentului citat, există membri ai unor ordine cărora ar fi fost firesc să li se retragă decorațiile, însă acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent. „Ca exemplu în acest sens, persoanele condamnate definitiv cu suspendarea executării pedepsei nu își pierd automat și decorațiile primite de la statul român, deoarece nu există un articol specific care să stipuleze acest lucru, cu toate că este lesne de înțeles că, odată cu primirea unei sentințe definitive, aceste persoane nu mai au de facto calitatea de cetățean onorabil, prin urmare nu mai merită distincția primită de la președintele României”, arată parlamentarii USR.

De asemenea, cu referire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, „doctrina arată că aceasta reprezintă o normă politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării condamnatului și punerea lui la încercare în acest scop, fiind destinată să ducă la realizarea scopului pedepsei fără executarea efectivă a acesteia”.

Potrivit articolului 51, litera „a” din Legea 29/2000, „legislația face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv cea privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării acesteia”, iar, „pentru a înlătura posibile interpretări eronate, trebuie modificat acest articol, în sensul precizării expresiei „pedeapsă privativă de libertate”, indiferent de modul de individualizare”, susțin inițiatorii proiectului de lege.

 

Nici foștii turnători nu merită onoruri

 

Autorii mai arată că, de asemenea, există aceeași problemă și în cazul persoanelor care au fost declarate ca lucrători sau colaboratori ai Securității prin hotărâri judecătorești definitive. „În ceea ce privește retragerea decorațiilor pentru fapte dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, acele persoane care au exercitat activități de poliție politică, lucrători sau colaboratori ai fostei Securități, se află în situația de nedemnitate care atrage retragerea decorațiilor și ordinelor acordare”, scriu Adrian Trifan Raoul și Nicu Fălcoi.

Aceștia susțin că „se poate observa că și prevederile literei «b» a aceluiași articol sunt interpretabile, dacă, în prezent, avem exemple de persoane distinse cu diverse ordine care au fost condamnate definitiv pentru că au desfășurat activități de poliție politică, dar cărora nu le-au fost retrase decorațiile. (…) Trebuie introdusă o nouă literă, «c», care să ducă automat la retragerea distincțiilor acordate celor care au fost declarați prin hotărâre judecătorească definitivă ca lucrător sau colaborator al Securității și au desfășurat activități de poliție politică”.

 

Comisia Juridică a Camerei Deputaților trebuia să depună raportul din februarie 2020

 

O altă chestiune pe care acest proiect de lege vrea să o schimbe este aceea că, în prezent, funcția de Cancelar al Cancelariei Ordinelor „poate fi pe viață”, fără un “„indicator limitat de timp”. Autorii legii propun limitarea mandatului la maximum zece ani.

Așa cum arătam mai sus, acest proiect de lege este vechi de doi ani și a fost dezbătut la Senat, în primă Cameră sesizată, încă din 20 decembrie 2021. Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și de la Consiliul Legislativ, înă Guvernul României a lăsat la latitudinea Parlamentului dacă este oportună adoptarea ei.

Comisia Juridică a Senatului a adoptat un raport de respingere, cu amendamente respinse, iar legea a intrat la vot în ședința de Plen din 20 decembrie 2021. Atunci, din cei 123 de parlamentari prezenți, 84 au votat împotriva adoptării proiectului (unul de la AUR, 30 de la PNL, 44 de la PSD și 3 de la UDMR), 37 au votat pentru adoptarea legii (12 de la AUR și 25 de la USR) un parlamentar PNL s-a abținut iar un senator PSD nu a votat deloc.

În 1 februarie 2022, proiectul respins de Senat a ajuns la Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Aici, Comisia Juridică trebuia să depună raportul final până pe data de 20 februarie 2020. El nu a fost depus nici astăzi. La 4 aprilie 2023, proiectul a intrat în dezbaterea Plenului, însă sub rezerva depunerii raportului, și urmează să fie luat în discuție în ședințele din 11 și 12 aprilie 2023.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: camera deputatilor lege decoratii
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri