Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai comune tipuri de cancer în rândul femeilor din România, în fiecare an fiind afectate aproximativ 3.400 de românce. Totodată, este și a patra cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul populației feminine, anual luând viețile a circa 1.800 femei.
Deși poate să apară la femeile de orice vârstă, peste jumătate (53%) din cazurile de cancer de col uterin sunt înregistrate la femei tinere, sub 55 ani, vârste la care ele sunt nu doar foarte active în viața profesională ci și piloni importanți ai familiilor lor, atrage atenția Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Circa 23 de cazuri noi la 100.000 de femei. Bulgaria are 18
Mai mult de atât, la capitolul incidență, stăm la fel sau chiar mai prost decât unele țări africane slab dezvoltate.
„Deși, conform Indicelui de Dezvoltare Umană pentru 2021/22, România se situează în rândul țărilor foarte dezvoltate socio-economic, incidența cancerului cervical din țara noastră este foarte apropiată de valorile înregistrate în țări mediu sau slab dezvoltate, precum Congo și respectiv Etiopia”, mai spun reprezentanții organizației de pacienți.
Concret, țara noastră are o incidență de 22,6 cazuri noi la 100.000 de femei, în timp ce Congo are 22,4/100.000, iar Etiopia 21,5/100.000, conform datelor Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (International Agency for Research on Cancer - IARC).
Prin comparație, Bulgaria are o incidență de 18 cazuri noi la 100.000 de femei, iar Ungaria, 17,2/100.000.
Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de o infecție anterioară cu virusul papilloma uman (HPV), un virus cu transmitere sexuală foarte comun și cu răspândire largă favorizată de evoluția fără simptome a infecției în majoritatea cazurilor, atât la femei, cât și la bărbați. Un raport al grupului de lucru HPV Action Network al Organizației Europene a Cancerului arată că, în rândul țărilor din regiunea europeană a OMS, în care intră un număr de 53 de țări, cele mai mari prevalențe ale HPV observate la femeile cu citologie cervicală normală sunt întâlnite în patru state, între care și România.
Poate fi eliminat „prin intervenții de sănătate publică simple”
Infecția cu HPV poate fi prevenită atât la fete, cât și la băieți prin vaccinare, recomandată a fi efectuată în perioada de preadolescență. „Luna ianuarie a fiecărui an ne amintește cât de important este să ne mobilizăm pentru a elimina povara cauzată de cancerul cervical, boală prevenibilă prin vaccinare anti-HPV și detectabilă precoce prin screening, despre unul din puținele cancere eliminabile prin intervenții de sănătate publică simple. De aceea, ținând cont de situația cancerului cervical în România putem spune că avem o criză de sănătate publică în desfășurare, cel puțin atâta timp cât femeile din țara noastră vor fi între europencele cele mai afectate de acest tip de cancer”, afirmă Cezar Irimia, președintele FABC.
Conf. dr. Michael Schenker, medic primar oncolog în Craiova și președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, spune că România a fost urecheată de foarte multe ori din cauza acestei boli care ar putea fi prevenită.
„În primul rând, această boală poate fi prevenită și eforturile mari trebuie făcute în acest sens, cu vaccinarea anti-HPV. Exemplul cel mai bun sunt țările nordice, unde vaccinarea a avut o rată foarte mare și acum, acolo, nu mai sunt paciente cu cancer de col uterin decât cazuri foarte, foarte rare, sporadice. Astfel că principalul lucru pe care ar trebui să îl facem este să vaccinăm toată populația care are indicație pentru acest vaccin”, a explicat medicul Michael Schenker, în cadrul unei dezbateri pe tema cancerului în România.
Screeningul, mult sub medie în regiunea europeană a OMS
Potrivit președintelui FABC, eliminarea acestuia „presupune atât creșterea ratelor de vaccinare anti-HPV până la 90% din populația eligibilă, cât și a eficacității programului național de screening, astfel încât 70% din femeile ajunse la vârstele de 35 și 45 ani să fie beneficiarele unui test de screening performant”.
Cu toate acestea, conform raportului elaborat de HPV Action Network, rata de acoperire cu screening de col uterin este doar 5% în România, valoare mult sub media de 33% valabilă pentru toată regiunea europeană a OMS.
De asemenea, trebuie avută în vedere tratarea femeilor diagnosticate, cu creșterea accesului la noi terapii considerate standard de tratament în cancerul de col uterin, a adăugat Cezar Irimia.
100.000 de adolescente vaccinate anti-HPV
Deși în România fetele cu vârste între 11 și 18 ani pot fi vaccinate gratuit anti-HPV, în cadrul Programul Național de Vaccinare implementat prin intermediul medicilor de familie și la solicitarea părinților, doar puțin peste 100.000 de adolescente au fost vaccinate în 2022, reprezentând peste 10% din populația eligibilă. Chiar dacă există o creștere, de la an la an a ratei de imunizare și a interesului părinților de a-și proteja copiii prin acest tip de imunizare, rata de acoperire vaccinală rămâne printre cele mai scăzute din Europa.
„Cancerul colului uterin este o problemă națională pentru că, din păcate, suntem în coada clasamentului de incidență și mortalitate prin această afecțiune. De foarte multe ori am fost urecheați, ca țară, din această cauză”,
Conf. dr. Michael Schenker, medic primar oncolog
Cancerul de col uterin este al doilea cel mai comun tip de cancer la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 de ani, iar două din trei femei care pierd lupta cu această boală au până în 59 de ani.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, „vaccinarea anti-HPV este aproape 100% eficace în prevenirea majorității infecțiilor care produc leziunile colului uterin”.
Doar una din opt fete cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani este vaccinată anti-HPV și mai puțin de 15% dintre femeile adulte cu vârsta de 20-74 de ani declară că au efectuat un test Babeș Papanicolau (PAP) în ultimii cinci ani.