Marcel Ciolacu, reprezentând zona de stânga, „beneficiază” de candidaturile fostului șef SIE, generalul Silviu Predoiu, și Alexandrei Păcuraru. Cei doi sunt susținuți de partide înființate sau conduse de oameni care au gravitat în jurul PSD. Mircea Geoană, candidatul independent cotat cu șanse pentru prezidențiale, este rivalizat de Ana Birchall și de Cristian Diaconescu. Acesta din urmă ar putea rupe și din voturile PNL și ale lui Nicolae Ciucă. Elena Lasconi pare, în principal, să aibă probleme cu propriul partid în această campanie electorală, însă, pe lista candidaților înregistrați de BEC, se regăsește și Sebastian Constantin Popescu, susținut de un partid care, doctrinar, se înscrie pe zona formațiunilor REPER, D.R.E.P.T. sau Partidul Verde. Pe zona suveranistă, candidatul AUR, George Simion, pare să aibă cei mai mulți candidați „iepure”. Diana Șoșoacă a fost cel mai important dintre aceștia, însă CCR a rezolvat această situație. Chiar și așa, în cursa prezidențială se află încă doi candidați care se adresează aceluiași electorat. Este vorba despre Cristian Terheș și despre Călin Georgescu.
Biroul Electoral Central a finalizat și stabilit lista definitivă a candidaților înscriși în cursa pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, din 24 noiembrie 2024. Anul acesta, cetățenii români cu drept de vot vor putea opta între nu mai puțin de 14 candidați, din care cinci sunt candidații desemnați de principalele formațiuni politice, care au și statut de partide parlamentare, iar unul, cu șanse considerabile de a primi un număr semnificativ de voturi, este un candidat independent.
Acești șase candidați sunt distribuiți pe zone de ideologie politică. Astfel, pe zona de stânga, îl avem pe candidatul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu. Pe zona de centru dreapta, îl avem pe candidatul Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă. Tot pe zona de centru dreapta se autopoziționează și Uniunea Salvați România, cu toate că, în fapt, politicile acestui partid sunt mai degrabă progresiste. Însă candidatul susținut de această formațiune la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a venit în această precampanie electorală cu mesaje mai degrabă conservatoare.
Mai departe, avem zona suveranistă, pe care o anumită parte a presei și a politicii o numesc „extremistă”, reprezentată, în calitate de candidat cu șanse să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, de către George Simion, liderul AUR. De asemenea, zona etnică este reprezentată pe această listă de prezidențiabili de către Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), prin liderul acesteia, Kelemen Hunor.
Există mai mulți candidați independenți cărora Biroul Electoral Central le-a validat înscrierile în cursa prezidențială, însă singurul cu șanse de a lua voturi consistente la aceste alegeri, ba, chiar de a intra în turul al doilea, potrivit unora dintre sondajele de opinie efectuate în această perioadă, este Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO.
Doar Kelemen Hunor nu pare să aibă „dublură” doctrinară
Dacă șase dintre candidați concurează, fiecare pe zona sa de reprezentare politică, există încă opt candidați, de asemenea validați de către Biroul Electoral Central, care par să fie, mai degrabă, „iepurii” celor dintâi. În cel puțin ai primilor cinci, deoarece Kelemen Hunor nu are niciun „rival”, pe zona sa ideologică. Termenul „iepure” se definește în sensul că un competitor nu candidează cu șanse să ajungă în turul al doilea și, de aici, pentru a ajunge în mod real la Palatul Cotroceni, ci pentru a „fura” din capitalul electoral al candidaților cu șanse reale.
Din analiza doctrinei sau a staffului partidelor care îi susțin pe acești candidați, precum și prin analizarea trecutului politic al candidaților, se poate trage concluzia că împotriva lui Marcel Ciolacu, pe aceeași zonă de orientare politică de stânga, contracandidează doi „iepuri”. Fără nicio șansă de a ajunge în turul al doilea, dar care ar putea rupe, în proporții mai mici, din elecoratul social-democrat.
Asta, în condițiile în care unul dintre competitorii importanți ai lui Marcel Ciolacu în această campanie electorală este, fără îndoială, independentul Mircea Geoană. Fost președinte al PSD, fost președinte al Senatului din partea PSD, ex-candidat al PSD la alegerile prezidențiale din anul 2009, Mircea Geoană are un profil de stânga, este susținut în principal din zona social-democrată nemulțumită de modul în care activează partidele politice și care se bazează în principal pe voturile nehotărâților.
Mircea Geoană este cotat de casele de sondare a opiniei publice ca fiind un candidat cu șanse reale pentru Palatul Cotroceni.
Ciolacu, vânat de foști PSD-iști și de un fost director SIE
Un prim „iepure” din campania electorală, pentru Marcel Ciolacu, pare a fi Alexandra Păcuraru, candidată din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională. Caracterul de „iepure” nu este generat, în principal, de profilului candidatei, ci de partidul care susține această candidatură. Formațiunea a luat ființă în 2019, fiind fondată de fostul europarlamentar PSD Cătălin Sorin Ivan. În prezent, coordonatorul politic național al partidului este un anume Didi Dumitru, iar Cătălin Ivan a preluat conducerea Departamentului Relații Internaționale. Alexandra Păcuraru însăși coordonează Departamentul Familie, Sănătate Națională și Diasporă.
Un alt candidat care poate rupe voturi din zona social-democrată în această campanie electorală prezidențială este candidatul-surpriză validat de Biroul Electoral Central, fostul director militar al Serviciului de Informații Externe (SIE), generalul cu patru stele Silviu Predoiu. Acesta candidează din partea Partidului Liga Acțiuni Naționale (PLAN), formațiune pe care, de altfel, o și conduce în calitate de președinte.
Vicepreședintele acestui partid este nimeni altul decât Constantin Iacov, fost secretar executiv al formațiunii Pro România, înființată de Victor Ponta. În 2017, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, declara că acest Constantin Iacov se afla printre oamenii de afaceri care au vrut să pună mâna pe guvern. Constantin Iacov este fostul președinte al clubului de fotbal FC Național și un fost apropiat al lui Victor Ponta.
Însuși Silviu Predoiu a fost un apropiat al lui Victor Ponta și al partidului acestuia, Pro România. Ponta, însă, astăzi, candidează pe listele PSD, pentru un post de deputat de Dâmbovița.
Ana Birchal și Cristian Diaconescu, în coasta lui Mircea Geoană
Independentul Mircea Geoană are, la rândul său, propriii „iepuri”. Unul dintre aceștia pare a fi fostul parlamentar PSD și ex-ministru al Justiției, celebra Ana Birchall.
Încă din această vară, de când și-a confirmat intenția de a candida ca independent pentru Palatul Cotroceni, Ana Birchall și-a canalizat direcțiile de atac împotriva lui Mircea Geoană. În august, Ana Birchall a transmis conducerii NATO o scrisoare în care l-a acuzat pe Mircea Geoană că se folosește de însemnele Alianței Nord-Atlantice pentru a-și face campanie electorală în România. De asemenea, într-o postare de pe pagina de socializare, aceeași Ana Birchall l-a acuzat pe Mircea Geoană că titlul unei cărți publicate de acesta, „Bătălia pentru viitorul României”, este „furat de la Adrian Năstase”, care a publicat, în anul 2000, o carte cu titlul „Bătălia pentru viitor”. „Să demascăm impostura și tupeul acestui personaj de carton care, cu un misecuvenism patologic, crede că, prin minciună și cu cinism, mai poate păcăli românii, în special tinerii!”, a adăugat Ana Birchall în respectiva postare.
Un alt candidat validat de către Biroul Electoral Central care are posibilitatea de a prelua din voturile lui Mircea Geoană este Cristian Diaconescu, tot candidat independent, tot diplomat de carieră, tot fost membru al PSD ca și ex-secretarul general adjunct al NATO. Diaconescu, însă, este un politician care i-a stat mult timp alături lui Traian Băsescu, conducând partidul fostului președinte, Partidul Mișcarea Populară. Din această perspectivă, Cristian Diaconescu s-ar putea baza nu doar pe voturile celor care preferă un independent cu viziuni mai degrabă de stânga, așa cum este Mircea Geoană, cât și pe voturile celor care, de regulă, votează pe partea dreaptă.
Nicolae Ciucă este concurat de un fost președinte PNL și de un fost lider PMP
Cristian Diaconescu poate, astfel, „fura” atât din voturile lui Mircea Geoană, cât și din voturile principalului candidat de dreapta din aceste alegeri, Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal. Ca fost lider al PMP, Diaconescu are, așa cum se poate vedea din sondajele de opinie, un electorat destul de numeros, mult peste scorul pe care Partidul Mișcarea Populară l-a scos la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024.
Nicale Ciucă, pe de altă parte, se confruntă în această campanie electorală și cu o candidatură a unui fost președinte PNL. Este vorba despre Ludovic Orban, lider al partidului Forța Dreptei, formațiune fondată împreună cu mulți parlamentari ai Partidului Național Liberal care au plecat din această formațiune odată cu Ludovic Orban, după ce, în toamna anului 2021, acesta a pierdut șefia partidului, în fața lui Florin Cîțu. Tot atunci, Ludovic Orban i-a declarat război lui Klaus Iohannis.
La alegerile europarlamentare și locale din data de 9 iunie 2024, Forța Dreptei a obținut un scor rușinos, cu toate că a candidat în alianță cu PMP și cu USR, pe liste comune.
Elena Lasconi este candidatul Uniunii Salvați România la alegerile prezidențiale din luna noiembrie, însă nu pare a avea sprijinul real și total al colegilor săi. Săptămâna trecută, Lasconi a intrat în conflict cu „vechea gardă”, deoarece și-ar fi exprimat intenția de a o scoate pe Clotilde Armand de pe listele pentru alegerile parlamentare. Motivul, Clotilde Armand este o inculpată, trimisă în judecată penală de către Parchet, iar USR, spre deosebire de PSD și PNL, ar rămâne, în acest fel, singurul partid care pune “penali” pe listele electorale din 2024. Armand beneficiază, însă, de sprijinul „nucleului dur”, format în jurul lui Cristian Ghinea și Vlad Voiculescu.
Elena Lasconi are, pe de altă parte, șansa unui propriu „iepure” în această campanie electorală prezidențială. Biroul Electoral Central a validat candidatura lui Sebastian Constantin Popescu, sprijinit de Partidul Noua Românie, pe care îl și conduce. Formațiunea se află, din punct de vedere doctrinar, în zona de centru, la fel ca și REPER, Partidul D.R.E.P.T. sau Partidul Verde.
Aglomerație de candidați pe zona suveranistă. CCR a triat dintre ei
Unul dintre candidații cu șanse să acceadă în turul al doilea, așa cum rezultă din majoritatea sondajelor de opinie, este președintele AUR, George Simion. Acesta pare să aibă parte de cei mai mulți „iepuri” în această campanie electorală.
Cel mai important „iepure”, care i-ar fi încurcat rău de tot socotelile lui Simion în cursa prezidențială, a fost, până săptămâna trecută, Diana Ivanovici Șoșoacă. Această problemă a dispărut, însă, odată cu anularea de către Curtea Constituțională a deciziei BEC prin care a fost înregistrată candidatura acesteia. Apoi, Biroul Electoral Central a respins o a doua cerere de înregistrare a candidaturii Dianei Ivanovici Șoșoacă în cursa prezidențială, iar Curtea Constituțională a respins, la rândul ei, contestațiile împotriva acestei decizii. Simion și Șoșoacă își dispută același gen de electorat.
Însă mai există, în cursa prezidențială, cel puțin doi candidați care mizează pe același tip de electorat. Primul este europarlamentarul Cristian Terheș, reales în Parlamentul European, la alegerile din 9 iunie 2024, pe lista AUR. Terheș candidează pentru Palatul Cotroceni susținut de Partidul Național Conservator Român, pe care îl conduce în calitate de președinte.
De asemenea, tot de la Simion poate atrage voturi și candidatul independent Călin Georgescu, acesta fiind chiar propunerea făcută de AUR, la consultările cu Klaus Iohannis după alegerile parlamentare din anul 2020, pentru funcția de prim-ministru.
Electoratul lui Șoșoacă nu s-a transferat, automat, la George Simion. Cine a crescut, într-o lună, cu 7%
Conform unui sondaj Sociopol, realizat în perioada 26 septembrie – 3 septembrie 2024, la alegerile prezidențiale, pe primul loc, se află candidatul PSD, Marcel Ciolacu, cu o intenție de vor de 26%. Același procent se regăsea în dreptul lui Ciolacu în sondajul Sociopol realizat în perioada 26 august-3 septembrie. Pe locul al doilea, după candidatul PSD, se află liderul AUR, George Simion, cu o intenție de vot de 19%. După ieșirea din cursă a Dianei Șoșoacă, scorul lui Simion este tot de 19%, ceea ce înseamnă că niciunul dintre voturile pe care le-ar fi primit candidata SOS România (9% conform sondajului Sociopol din august-septembrie) nu s-au îndreptat către candidatul AUR.
Pe locul al treilea în acest sondaj se află candidatul PNL Nicolae Ciucă, cu 17%. Scorul este mai mare cu 7 procente decât avea Ciucă în sondajul din august-septembrie. Elena Lasconi este cotată cu 12%, cu două procente mai puțin decât în sondajul anterior. Mircea Geoană a căzut, la rândul său, de la 14% în august-septembrie, la 10% în septembrie-octombrie. Este o cădere de 4 procente. Cristian Diaconescu a urcat, însă, de la 7%, la 9%. Kelemen Hunor are 1% atât în sondajul din august-septembrie, cât și în cel din septembrie-octombrie. Cel mai recent sondaj îi creditează pe Cristian Terheș și pe Călin Georgescu cu câte două procente fiecare, în timp ce Ludovic Orban ar avea 1%.