Curtea Constituțională este singura instituție îndrituită de legea electorală a alegerilor prezidențiale care poate dispune, definitiv, dacă o persoană poate sau nu să candideze pentru cea mai importantă funcție în stat.
Odată cu depunerea dosarelor de candidatură de către Nicușor Dan și Călin Georgescu, Biroul Electoral Central a fost „bombardat” cu peste 1.600 de contestații, înainte ca Biroul Electoral Central să se pronunțe în legătură cu înregistrarea sau cu respingerea înregistrării acestor candidaturi. Unii dintre contestatari speră ca, prin acest demers, să mute „jocul” la Înalta Curte de Casație și Justiție, și nu la Curtea Constituțională. Calcului este, însă, greșit din punct de vedere juridic, deoarece contestația poate fi formulată după ce BEC admite înregistrarea unei candidaturi, pe de o parte, iar, pe de altă, parte, singura entitate unde se pot ataca deciziile BEC cu privire la candidaturile la funcția prezidențială este doar CCR. La închiderea ediției, BEC se întrunise pentru a decide cu privire la candidaturile lui Nicușor Dan și Călin Georgescu. Odată încheiat acest pas procedural, indiferent de modul în care va arăta decizia BEC, până miercuri, 12 martie, Curtea Constituțională trebuie să soluționeze contestațiile care vor fi depuse, legal, abia începând cu seara zilei de ieri. Pe 15 martie, la ora 23.59, expiră termenul până la care BEC mai poate înregistra candidaturi la alegerile prezidențiale din luna mai.
Nicușor Dan și Călin Georgescu, primii pretendenți care s-au prezentat, vineri, la Biroul Electoral Central, în vederea depunerii dosarelor care să le permită să intre în cursa pentru ocuparea celei mai importante funcții în statul român, fac obiectul a peste 1.600 de contestații, sesizări și petiții transmise online de către cetățeni. Împotriva candidaturii lui Călin Georgescu au fost depuse 1.300 de astfel de sesizări, în timp ce împotriva candidaturii lui Nicușor Dan au fost înregistrate peste 300.
Printre cei care au contestat se numără rectorul SNSPA, Remus Pricopie, dar și analistul Andrei Caramitru. Acesta din urmă a postat, pe contul său de socializare, un model de contestație, pentru a fi preluat și de alți cetățeni, care să conteste înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.
În paralel, au existat și două contestații înregistrate direct al Curtea Constituțională.
BEC doar verifică dosarele și înregistrează sau nu înscrierea în cursă
Potrivit Legii nr 370/2004 privind alegerea președintelui României, la alegerile prezidențiale se pot prezenta candidații propuși de partidele politice sau de alianțele politice, precum și candidații independenți. Candidaturile propuse de către partidele politice și de către alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse la Biroul Electoral Central numa dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători.
Același act normativ prevede faptul că Biroul Electoral Central constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi. Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de articolul 37 din Constituție – să nu își fi pierdut drepturile electorale -, să aibă împlinită vârsta de 35 de ani sau care au fost alese, anterior, de două ori, ca președinte al României.
De asemenea, nu pot candida la puncția prezidențială persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Biroul Electoral Central verifică, potrivit acestei legi, doar îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregustrarea candidaturilor care nu îndeplinesc aceste condiții. Înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.
Planul mutării cazului la ÎCCJ, irealizabil
Astfel, împotriva candidaturii lui Călin Georgescu au fost depuse contestații la Biroul Electoral Central în număr de peste 1.300. Un astfel de demers, în această etapă procesuală, este lipsit de obiect. Asta, deoarece nu se poate contesta simpla deplasare a cuiva la Biroul Electoral Central pentru a depune un dosar de candidatură.
Candidatura devine obiect activ al unei contestații abia după ce a fost înregistrată, prin intermediul unui act administrativ, în cazul de față al unei decizii a Biroului Electoral Central.
Mulți dintre cei care au depus contestații, înainte ca Biroul Electoral Central să decidă cu privire la înregistrarea sau la respingerea înregistrării unei candidaturi sau a alteia, au încercat forțarea dispozițiilor procedural, în sensul de a aduce această chestiune în fața instanțelor de contencios administrativ. Mai exact, aceste contestații depuse la BEC nu pot fi catalogate decât cel mult notificări sau petiții, întrucât nu există prevăzută în legislație posibilitatea contestării la BEC a unei candidaturi, și care, dacă ar urma să fie respinse de către Biroul Electoral Central, ar putea, în opinia unora dintre semnatari, să mute jocul la Înalta Curte de Casație și Justiție. Concret, spun ei, decizia (actul administrativ) prin care ar fi respinse aceste petiții ar urma să fie contestată la instanța de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar, odată cu depunerea cererii de anulare a acestei decizii, petenții (reclmanții) ar urma să ceară judecătorului și suspendarea executării actului administrativ de validare de către Biroul Electoral Central a candidaturiii contestate, până la soluționarea definitivă a litigiului în instanță.
Scopul urmărit fiind acela de a se depăși termenul de 15 martie, până la care Biroul Electoral Central mai poate înregistra candidaturi la alegerile prezidențiale din acest an.
Pasul final îl vor face doar cei nouă judecători constituționali
Acest calcul este, însă, eronat din punct de vedere juridic, deoarece singura cale de atac în cazul candidaturilor la alegerile prezidențiale este Curtea Constituțională, și nu instanțele de contencios administrativ. Conform Legii nr. 370/2004, înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.
După care, în termen de cel mult 24 de ore, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Aceste contestații se fac în scris și se depun numai la Curtea Constituțională.
CCR soluționează aceste contestații în termen de cel mult două zile de la înregistrare, iar hotărârile pronunțate sunt definitive. Acesta este și motivul pentru care, sâmbătă, Curtea Constituțională a respins contestațiile împotriva candidaturii lui Călin Georgescu și înregistrate sub numerele 902F și 903F din 2025, formulate de către Violeta Valentina Terțiu și de către Maria Cristina Berinde. Curtea nu avea ce să judece, deoarece contestațiile nu erau formulate împotriva vreunei decizii a Biroului Electoral Central, ci înainte ca BEC să ia o decizie cu privire la candidatura lui Călin Georgescu.
Motivele invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă se „mulează” perfect, dar multiplicat și în cazul lui Georgescu
Din acest punct de vedere, doar Curtea Constituțională poate verifica respectarea condițiilor de constituționalitate pe care un candidat la funcția prezidențială trebuie să le îndeplinească, pentru a putea participa la cursa electorală pentru ocuparea celei mai importante funcții în statul român. Curtea a făcut acest lucru, prin Hotărârea nr. 23 din data de 5 octombrie 2024, când a fost invalidată candidatura Dianei Ivanovici Șoșoacă.
Este de așteptat ca, în baza jurisprudenței din cazul Șoșoacă, CCR să invalideze și candidatura lui Călin Georgescu. Iar o astfel de decizie urmează să fie luată cel mai târziu miercuri, 12 martie 2025, în condițiile în care sâmbătă, 15 martie 2025, la ora 23.59, Biroul Electoral Central să sisteze operațiunile de înregistrare a unor noi candidaturi la alegerile prezidențiale.
Abia atunci, petițiile de la BEC, dacă vor face obiectul unor contestații la CCR, vor putea fi analizate pe fond și soluționate favorabil. Asta, deoarece, în aceste documente se face referire la faptul că, potrivit articolelor 1 alineat 3, 2, 20, 21, 92, 148 și 149 din Constituția României, „România este un stat de drept democratic și unitar, care face parte din UE și NATO și care are garantate valorile supreme și drepturile fundamentale ale poporului român”, iar „Președintele României este garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării, el încheie tratate internaționale în numele României, este comandantul forțelor armate și președintele CSAT”.
Hotărârea din 5 octombrie 2024 poate fi replicată
Autorii petiției arată că, „din cuprinsul acestor articole, dar și din considerentele Hotărârii CCR nr. 2/05.10.2022, se pot constata condițiile suplimentare pe care persoanele care doresc să candideze la alegerile pentru Președintele României trebuie să le îndeplinească. «Orice candidat care aspiră să devină Președinte al României are obligația de a promova integritatea sistemului democratic și a instituțiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului și valorile și principiile pe care acesta se întemeiază. A contrario, lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnități din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor, fără ca vreuna dintre aceste sancțiuni să poată fi considerată o vătămare a drepturilor lor constituționale»”, se arată în această sesizare, citând din decizia CCR din cazul Șoșoacă.
Principalele motive invocate pentru care candidatura lui Călin Georgescu ar trebui invalidată sunt că, potrivit datelor obținute din surse deschise, Parchetul General a dispus, în data de 26 februarie 2025, punerea în mișcare a acțiunii penale față de Călin Georgescu sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, comunicarea de informații false, fals în declarații în formă continuată, privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, dar și iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii. Aceste aspecte reflectă în mod clar incompatibilitatea candidatului cu valorile fundamentale protejate de Constituția României și contravin principiilor democratice, statului de drept și ordinii constituționale.
Mai mult, alte argumente care ar putea conduce CCR la concluzia invalidării candidaturii lui Călin Georgescu sunt declarațiile și atitudinile publice incompatibile cu funcția prezidențială. Se invocă, aici, faptul că Georgescu a făcut în mod repetat afirmații publice neconforme cu valorile statului de drept, cu principiile democratice, cu ordinea constituțională, cu obligațiile internaționale asumate de România și toate valorile fundamentale care definesc un stat modern si european, promovând în mod constant o retorică de inspirație legionara, cu tentă rasistă, xenofobă și antisemită.
De la atitudini extremiste și xenofobe la atacuri la adresa NATO și UE
În aceeași sesizare, depusă în peste 1.000 de exemplare la BEC, se arată că împotriva lui Călin Georgescu pot fi imputate fapte de apologia unor personaje și ideologii extremiste, declarații cu caracter rasist și xenofob, atacuri la adresa instituțiilor internaționale și a parteneriatelor României, declarații conspiraționiste în cadrul interviurilor internaționale, atacuri la adresa statului român și instituțiilor sale, atacuri la adresa NATO și Summitului NATO de la Washington din iulie 2024, poziționarea României de partea Rusiei, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, încălcarea prevederilor constituționale privind propaganda de război și încălcarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina.
De altfel, se mai arată în documentul citat, în decizia nr. 2/2024, CCR a subliniat că „o limitare a dreptului de a fi ales pentru motivele anterior menționate nu aduce atingere esenței dreptului (de a fi ales – n.red.), urmărește un scop legitim și utilizează mijloace care nu sunt disproporționate”.