Când a explodat afacerea Microsoft, livrată din străinătate de Fujitsu Siemens Austria și apoi de Corpul de Control al Guvernului, cei vizați de investigații au luat-o pe scurtătură, înghesuindu-se la DNA să fie denunțători, martori protejați, făptuitori, să scape de învinuiri. Toți șefii de la Microsoft România sau de la mari companii IT găsesc protecție la DNA; la fel, cărăușii șpăgilor, avocați, bancheri care au fondat și susținut firmele-ecran ale afacerilor frauduloase din Microsoft-EADS au rămas liberi și cu banii neluați. Câțiva denunțători sunt acum ,,devorați” de procurorii anticorupție; cei mai mulți însă sunt în continuare prosperi oameni de afaceri, cu onoarea nepătată.
O știre aparent minoră ne-a atras atenția. În 9 februarie 2018, un comunicat DNA (nr. 124/VIII/3) anunță trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Mazilu Luminița- Cecilia, avocat în Baroul București, și a lui Draghiș Decebal Silviu, pentru trafic de influență și spălare de bani. Știrea devine interesantă dacă facem legătura acestui caz cu personajele din dosarele Microsoft. Rechizitoriul menționează că cei doi au pretins, în decembrie 2009, de la un om de afaceri, martor în cauză, 10 la sută din suma ce urma să-i fie atribuită de la Administrația Fondului de Mediu pentru două contracte finanțate din fonduri nerambursabile. Mazilu și Draghiș și-au folosit influența pe care o aveau pe lângă funcționarii publici de la Fondul de Mediu pentru aprobarea cererilor de finanțare. Până în 2012, inculpații au primit de la omul de afaceri, în tranșe, 430.750 euro, plăți pentru contracte fictive de asistență juridică. Cine au fost șefii Fondului care aprobau contractele și plățile, stimulați de inculpații de azi? Vlad Murgoci, fost parlamentar de Neamț, și Gheorghe Popescu, fost viceprimar la Piatra-Neamț. Adică oameni aflați sub controlul politic al primarului de la Piatra-Neamț, care făcea și desfăcea în PDL în perioada de glorie a regimului Băsescu.
Filiera lui Pinalti de la Neamț
Gheorghe Ștefan, alias Pinalti, a fost condamnat în procesul Microsoft I, alături de Dorin Cocoș, Sandu Gabriel și Nicolae Dumitru. Pinalti a fost singurul care nu și-a recunoscut faptele. Denunțătorii și martorii au prezentat în fața instanței circuitul prin care Pinalti a primit 4 milioane de euro stoarse din licențele Microsoft plătite de stat. Cine au fost martorii și denunțătorii? Printre ei îi găsim pe cei doi inculpați din știrea aparent fără impact a DNA din 9 februarie 2018. Draghiș Decebal Silviu relatează în ședința de la Înalta Curte cum a intrat în grațiile lui Gheorghe Ștefan, care i-a deschis poarta în afacerile cu petrol de la Oil Terminal în 2007. Devine partener cu Gabriel Muraru, omul de încredere al primarului de Piatra-Neamț, și apoi înființează firme offshore pentru a scoate banii din comisioanele ilegale din Microsoft. Banii erau duși lui Pinalti chiar și cu sacoșa după ce erau scoși din bănci. Firmele-ecran au fost înființate de avocata Mazilu Luminița-Cecilia, care, după izbucnirea scandalului, se duce cu un denunț la DNA. Aceste firme erau folosite de Draghiș și pentru propriile afaceri a căror asistență juridică era asigurată de Mazilu Luminița.
„Devorarea” denunțătorilor Florică și Pescariu
La 1 februarie 2018, după trei ani de la trimiterea în judecată a primului lot din Microsoft, principalii denunțători din dosar sunt și ei trimiși în judecată de DNA. Florică Claudiu Dănuț și Pescariu Dinu Mihail, reprezentanți ai firmelor Profinet AG și Slytehrin Marketing Ltd, sunt acuzați de infracțiunea de spălare de bani. Cele două firme erau „bidoanele” în care se colectau banii murdari din contractele de licențiere Microsoft. Suma se ridică la 22,7 milioane de dolari, apreciată ca folos necuvenit în favoarea Fujitsu Siemens Computers.
Urcarea Elenei Udrea în gondolă cu Pinalti are acum valoare de simbol: o prietenie cimentată cu milioanele de euro scoase din afacerea Microsoft
Locotenentul lui Pinalti ajunge la Cape Town. Martorii, părtași la hoție, făcuți scăpați
Gheorghe Ștefan a avut interdicție de a comunica, până la condamnarea lui definitivă la Înalta Curte, atât cu ceilalți inculpați, cât și cu martorii. Din lunga listă a acestora, care au depus și denunțuri în cauză, la fel ca Draghiș și Mazilu Cecilia, am mai reținut câteva nume: Dragoș Șerban Stan, Adrian Ujeniuc, Cristian Eftene, Gabriel Marin, Răzvan Tomi, Aurelian Cristian Colman, Gabriel Muraru, Elena Alexandra Goicea, Laurențiu Stoica, Clitemnestra Volschi, Claudia Diana Vlădescu, Chanine Khalil Abi, Horia Barabaș, Dan Besciu, Vasile Andrei, Adrian Fortunescu, Viorel Vasile. Biografia lui Muraru, devenit mâna dreaptă a primarului Gheorghe Ștefan, este de reținut. Fost ofițer la UM 01027 Piatra-Neamț, apoi profesor de istorie și transformat în om de afaceri și proprietar de firme, împreună cu Draghiș, este alesul Elenei Udrea să dezvolte turistic Muntele Coșla cu fonduri de zeci de milioane de euro. Este artizanul celebrei gondole care urcă pe Pietricica, ,,transferat” apoi la Transelectrica, în grupul ,,băieților deștepți” din energie, coordonați de Stafie, și el omul lui Pinalti. După arestarea șefului, Muraru îl toarnă la greu, știind toate conturile și cotloanele în care se ascundeau banii. Iese distins din scenă pentru a se dedica prosperității țărilor din sudul Africii. Este COO, din 2017, la Africa Operations at Bluemarine Asset Holding, după ce trecuse pe la Sazberwerk Resources und Investionen. Khalil, care se învârtea ca peștele în apă pe la evenimentele familiei Băsescu - nunți, botezuri -, a plecat din România după ce şi-a lăsat operele scrise în biblioteca DNA, ca drepturi de autor primind 1.250.000 de dolari din cașcavalul Microsoft. Culacov a primit doar 900.000 de dolari, iar Adrian Ujeniuc - 440.000 dolari. Aurelian Cristian Colman, patron de paravan pentru plimbarea șpăgilor, ajunge prin Italia, la Fermo, pe malul Adriaticii. Dragoș Stan, unul dintre peștii mari ai industriei IT, face în continuare afaceri cu SRI, iar Gabriel Marin, boss-ul Omnilogic, are tot calitatea de ,,guler alb”. Cătălin Cedric Gigea, director la EADS România, pare și el scăpat de emoții după ce a scris ce trebuie la audieri. Tatomir Călin este singurul dintre directorii Microsoft România trimis în judecată în septembrie 2017. Cu o inculpare pentru complicitate la abuz în serviciu, iese și el ușor din scandal pentru că, evident, urma scapă turma.