Răbdarea lui Biden față de premierul israelian pare că se diminuează de la o zi la alta, iar administrația de la Washington adoptă o poziție mult mai severă față de statul evreu, zdruncinând alianța de decenii dintre cele două părți și adâncind izolarea internațională a Israelului.
Inițial, cel mai grav dezacord a fost cel legat de intențiile Israelului de a lansa o ofensivă în Rafah, cel mai sudic oraș din Gaza, iar de atunci ruptura a luat amploare, fiind agravată de un atac aerian israelian, lansat săptămâna trecută asupra unui convoi umanitar, în urma căruia au fost uciși șapte lucrători ai organizației caritabile „World Central Kitchen” (WCK), dintre care patru străini. Deși Israelul a declarat că decesele au fost neintenționate, Biden nu a putut să-și ascundă indignarea, pe care și-a exprimat-o, de altfel, în mod public.
Comentariile lui Biden, făcute într-un interviu difuzat marți târziu, după ce fusese înregistrat la două zile după atacul asupra WCK, dezvăluie diferențele dintre Israel și SUA în privința ajutorului umanitar pentru populația din Gaza, acolo unde războiul care durează de câteva luni provoacă moarte și foamete.
„Ceea ce face el este o greșeală. Nu sunt de acord cu abordarea sa”, a declarat Biden pentru postul de televiziune în limba spaniolă „Univision”.
Biden a răspuns astfel la întrebarea dacă Netanyahu acordă prioritate supraviețuirii sale politice, în detrimentul interesului național.
Președintele american a mai spus că Israelul ar trebui să accepte o încetare a focului, să „inunde” Gaza asediată cu ajutoare pentru următoarele șase-opt săptămâni și să permită altor țări din regiune să contribuie la distribuirea acestora. „Ar trebui ca asta să se facă acum!”, a precizat liderul de la Casa Albă.
Dezacord pe toată linia
Israelul a oprit livrările de ajutoare spre Gaza în primele zile ale războiului, dar, sub presiunea SUA, a crescut încet-încet numărul camioanelor care pot intra în teritoriul palestinian. Cu toate acestea, organizațiile umanitare s-au plâns că proviziile nu ajung suficient de repede la oamenii disperați, dând vina pe restricțiile israeliene, iar o serie de țări au încercat alte modalități de a le livra, inclusiv lansări aeriene și de pe mare.
Israelul afirmă că a crescut constant ajutoarele pe tot parcursul războiului, deschizând mai multe puncte de intrare pentru camioane și pentru a ajunge în zone deosebit de afectate, cum ar fi nordul Gaza, o țintă predilectă a Israelului încă din primele zile ale războiului.
Israelienii acuză organizațiile umanitare că livrează prea lent ajutoarele odată intrate în Gaza. De cealaltă parte, organizațiile internaționale susțin că problemele logistice și situația precară a securității - demonstrată de atacul asupra WCK - complică livrările de ajutoare.
În prezent, Israelul și Hamas sunt angajate în discuții menite să ducă la o încetare a focului, în schimbul eliberării ostaticilor capturați de Hamas și a altor persoane care au luat cu asalt frontiera la 7 octombrie, anul trecut.
Cele două părțile se află însă într-un profund dezacord în privința problemelor-cheie, inclusiv întoarcerea palestinienilor în nordul Fâșiei Gaza, care a fost grav afectată. Cabinetul de securitate al lui Netanyahu s-a reunit marți târziu pentru a discuta despre negocierile privind ostaticii, dar nu pare să fi luat nicio decizie.
Netanyahu a promis că va obține „o victorie totală” în război, angajându-se atât să distrugă capacitățile militare și de guvernare ale Hamas pentru a preveni repetarea atacurilor din 7 octombrie, cât și să elibereze ostaticii.
El spune că această victorie trebuie să includă o ofensivă în Rafah, despre care Israelul susține că este ultimul bastion major al Hamas, dar mai mult de jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza caută în prezent adăpost acolo.
Încolțit de aliați
După șase luni de război, Israelul este tot mai izolat, chiar și Biden, cel mai apropiat aliat al său, fiind din ce în ce mai vocal cu privire la direcția spre care evoluează războiului. Concomitent, parteneri comerciali de lungă durată, precum Turcia, iau măsuri economice contra statului evreu pentru a-și exprima dezacordul.
Netanyahu, care este judecat pentru presupuse fapte de corupție, se află sub presiune pentru a decide asupra unei viziuni postbelice pentru Gaza.
Criticii afirmă că acesta întârzie deliberat încetarea conflictului, deoarece nu vrea să își înfurie partenerii ultranaționaliști de guvernare, care susțin reocuparea Fâșiei Gaza, din care Israelul s-a retras în 2005.
Partenerii lui Netanyahu se opun, de asemenea, să facă concesii semnificative pentru Hamas în cadrul actualelor negocieri. Ei au amenințat că vor ieși din executiv - un pas care ar duce la prăbușirea coaliției de guvernare și ar declanșa noi alegeri.
Israelul a lansat războiul ca răspuns la atacul terorist transfrontalier al Hamas, în cursul căruia militanții extremiști au ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, și au luat aproximativ 250 de persoane ostatice.
De cealaltă parte, peste 33.200 de palestinieni au fost uciși în atacurile israeliene, afirmă Ministerului Sănătății din Gaza, care nu face distincție între civili și combatanți în numărătoarea sa, dar spune că majoritatea morților sunt femei și copii. Israelul afirmă că a ucis aproximativ 12.000 de militanți, fără a furniza dovezi.
Războiul a declanșat o catastrofă umanitară. Cea mai mare parte a populației din teritoriu a fost strămutată, în urma luptelor au fost distruse mari porțiuni din peisajul urban al Gazei, iar multe zone au devenit nelocuibile.