Românul îşi iubeşte maşina. Îi dă nume, plăteşte rate multe şi grele pentru ea, cheltuie bani cu serviceul şi reviziile, schimbul de anvelope şi spălătoriile auto. Dar, mai ales, este în stare să-şi dea viaţa pentru locul de parcare al maşinii mult iubite. Numai să o ştie acolo, sub geamul său. Totuşi, există şi o altfel de comuniune şofer – automobil. Una care prespune să împarţi maşina cu alţii. Să plăteşti doar pentru timpul în care o foloseşti, şi să o faci ca un adevărat proprietar. Asta dacă nu vrei să ajungi într-un taxi în care să asculţi manele şi să faci conversaţie cu atotştiutorul taximetrist devorator de şaorme. Afacerea se cheamă carsharing. Iar atunci când aceast concept prespune folosirea de maşini electrice, utilizatorul devine aproape de un exemplu de civism pentru oraşul în care locuieşte sau pe care-l vizitează. Carsharingul a apărut în România ca afacere anul trecut la Cluj, iar din această lună este disponbil pentru maşini electrice şi în Bucureşti.
Carsharing este un concept care presupune folosirea la comun a unor automobile. Deţinătorul maşinilor le închiriează clienţilor pentru o perioadă de timp contra unei sume de bani, cu condiţia ca acestea să fie lăsate în anumite locuri. Carsharingul a apărut prima dată în Eleveţia, la Zurich, în 1948 şi a purtat numele de Selbstfahrergenossenschaft. Dar ideea nu a prins prea mult, astfel că următoarea încercare apare abia prin anii '60. Au mai existat alte experminte sau afaceri la nivel mic prin anii '70 şi '80. Adevărata dezvoltare a afacerii a venit abia prin anii 2000. Până în 2013, se ajunsese ca maşinile să fie utilizate la comun de 3 milioane de şoferi din întrega lume de pe cinci continente şi 27 de ţări, dar se estimează că afacerea va curpinde 26 milioane de utilizatori, la nivelul anului 2020. Cum stă România la acest capitol? Evident, foarte prost. România este o ţară de proprietari de case şi de maşini. Conceptul de închiriere este unul limitat doar de imposibilitatea financiară de a avea „casa ta”. La nivel de automobile, aproape că ai risca să mănânci bătaie dacă i-ai propune unui posesor de Logan tunat să-şi dea maşina în regim de car sharing. De aceea, afacerea de acest tip se adresează în primul rând segmentului de populaţie tânără, deschisă către concepte noi, utilizatoare de aplicaţii mobile şi conturi bancare în regim online.
De la Cluj, la Bucureşti
Piaţa românească este la început şi una dintre puţinele firme care funcţionează şi-a dezvoltat o reţea de 50 de automobile electrice sau hibride la Cluj. Poneii, aşa cum îi numeşte compania, care aleargă prin Cluj sunt VW Up şi Smarturi electrice. Acum, compania va lansa şi în Bucureşti o flotă de BMW i3, care, într-o primă fază, va fi accesibilă doar corporatiştilor. În prezent există trei maşini electrice BMW i3, iar până la finalul lui 2016 vor fi disponibile în total 15 maşini BMW i3 şi 10 MINI. Pentru a aduce Get Pony la Bucureşti, BMW şi Băneasa Business and Technology Park au construit o staţie de încărcare de mare putere care va fi deschis nu doar pentru utilizatorii de carsharing, ci pentru toţi posesorii de maşini electrice în mod public şi gratuit. Este vorba de doua sloturi, unul de 22kW şi unul de 50kW, pentru care cele două companii au investit 38.000 de euro.
Cum funcţionează sistemul
Pentru a deveni client carsharing îţi trebuie pentru început o adresă de e-mail cu ajutorul căreia îţi faci cont pe siteul companiei. Contului de e-mail îi vor fi asociate o parolă şi un PIN care vor fi folosite pentru deschiderea maşinii cu ajutorul unei aplicaţii care se va instala pe telefonul mobil, momentan doar pentru cele dotate cu iOS sau Android. Pentru folosirea serviciului este necesară introducerea unei modalităţi de plată, cont bancar cu debit direct sau card de credit şi datele privind şoferul utilizator, cartea de identitate şi permisul de conducere. Există câteva condiţii pe care compania le pune celor care vor să-i folosească serviciile: să ai cel puţin 23 ani şi să deţii un permis auto internaţional sau unul eliberat de către ţările UE de cel puţin un an. Validarea contului, şi implicit a datelor pe care le înscri pe site, durează în medie una-două zile. Mai există un set de reguli pe care compania le pune celor care folosesc serviciul sub sancţiunea suspendării contului: să nu consumi alcool sau droguri, să nu fumezi în vehicul, să nu transporţi animale de companie altfel decât în cuşcă sau în plasa de sigurnaţă din portbagaj, să nu împrumuţi obiecte din interiorul maşinii, să nu încredinţezi automobilul altcuiva şi să-l utilizezi ca un adevărat proprietar. De alimentare, RCA, rovignetă, schimbul de anvelope, revizii, service sau de lichidul de parbriz se ocupă compania care închiriează maşina. Există şi bonusuri pentru cei care vor să dea o mână de ajutor. Firma îi răsplăteşte cu 20 de minute gratuite pe cei care fac alimentări de carburanţi pe timpul lor, în afara decontării combustibilului. În cazul în care benzina din rezervor ajunge la un sfert din nivelul maxim, există un card într-un compartiment special al maşinii care permite realimentarea gratuită pentru utilizator la anumite staţii de benzină.
Cât costă
În Cluj, acolo unde sistemul funcţionează cu succes de ceva vreme, maşinile pot fi lăsate în anumite locuri după ce au fost folosite . Fiind vorba de maşini electrice sau hibride, acesta pot fi încărcate în timp ce-şi aşteaptă următorul client. "După ce ai folosit maşina, o laşi tot într-o parcare a Primăriei la Cluj sau în stand, laşi cheia la locul ei, deschizi aplicaţia şi dai rating dacă e curată înăutru şi afară, iar cursa este încheiată. Ca modalitate de plată sunt două variante: ori cumperi minute prepaid de pe site-ul serviciului şi atunci costul este un leu minutul, sau se poate plăti după fiecare cursă, costul fiind 1,24 de lei pe minut. Avantajul este că eşti singur în maşină, asculţi muzica pe care o vrei, îţi oferă libertate de mişcare, oricând, la orice oră", a explicat Demis Ghindeanu, unul din proprietarii firmei româneşti de Carsharing. Interesant este că dacă viteza de deplasarea este de sub 15 km/h, preţul minutului scade la jumătate.
Bucureşti, doar pentru corporatişti
În comparaţie cu sistemul clujan unde carsharingul este deschis oricui pentru că există sistemul de “free floating” care funcţionează într-un fel de “ţarc” virtual, în Bucureşti acest sistem este deschis, momentan, doar pentru companii şi angajaţii acestora. Astfel, doar anumiţi angajaţi din companiile cu care vor exista contracte pot utiliza automobilele care pot fi rezervate prin aplicaţia de pe telefonul mobil. Maşinile pot fi lăsate doar în anumite parcări, după principiul „station based car sharing”. De asemenea, va exista un sistem
prin care angajaţii pentru care firma plăteşte pentru utilizarea acestor servicii în timpul programului să poată rezerva maşina în intervalul orar 18:00-09:00. Preţul este de 45 de lei pentru un BMW i3, iar pentru weekend de 160 de lei de vineri de la ora 18:00 până luni la ora 09:00. i3 a fost ales pentru că este o maşină electrică care deja are o mică istorie în Carsharing în Europa şi SUA. „Prin programul DriveNow, mai bine de 150.000 de clienţi au avut posiblitatea să conducă electric, acoperind deja peste trei milioane de kilometri”, a declarat Dana Popescu, manager BMW i România, la evenimentul de lansare a parteneriarului. De remarcat că i3 cu noua baterie lansată în această lună oferă o autonomie electrică de 200 de km în mediu urban, suficientă pentru o zi de lucru încărcată. Se estimează că necesarul pentru Bucureşti pentru utilizarea unui carsharing decent este de 800 de vehicule, iar pentru Cluj de 80-100 de maşini.
- 8 minute, timpul care un utilizator carsharing din Cluj ajunge până la o maşină disponibilă
- 1 leu minutul pentru folosirea în regim de carsharing
- 6.000 de persoane interesate până în acest moment
- 10 incidente în trafic cu maşinile din sistemul carsharing din cele 16.000 de curse efectuate