O nouă motivare devastatoare a Curții Constituționale la adresa Executivului condus de Ludovic Orban stabilește că Guvernul a încălcat normele statului de drept și a încercat să introducă o pârghie neconstituțională prin care să amenințe judecătorii de contencios administrativ cu sancțiuni disciplinare pentru fapte neprevăzute de legile justiției Și toate acestea, prin intermediul unei ordonanțe de urgență emisă noaptea, odată cu alte zeci de asemenea acte normative adoptate înainte de moțiunea de cenzură care a condus la dărâmarea Cabinetului Orban 1.
Curtea Constituțională, dar și reprezentantul Ministerului Public, care a participat la ședința în care a fost analizată constituționalitatea OUG nr. 23/2020, prin care Executivul a încercat să “simplifice” procedurile privind achizițiile publice, au concluzionat că reprezentanții Palatului Victoria au ignorat, pur și simplu, procedurile legale și constituționale privind solicitarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Legislativ, că au folosit un aviz al acestei din urmă instituții acordat unui alt proiect de ordonanță, cu un alt titlu decât cel adoptat, precum și că au creat o discriminare în rândul judecătorilor, inventând o abatere disciplinară a magistraților care judecă dosare privind achizițiile publice, în raport cu alte categorii de magistrați.
Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 234/2020, pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, pe care Guvernul Orban a adoptat-o în data de 4 februarie 2020 și pe care a publicat-o în Monitorul Oficial al României, în data de 12 februarie, în perioada de interimat, după succesul moțiunii de cenzură. Pe 26 februarie, Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat această ordonanță la Curtea Constituțională, arătând că articolul IV, punctul 26 din acest act normativ încalcă grav Constituția.
Concret, prin această Ordonanță, Cabinetul Orban a modificat procedurile de soluționare a contestațiilor cu referire la contractele de achiziție publică, atât la nivelul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), pe fondul cauzei, cât și la nivelul instanțelor de contencios administrativ ale curților de apel, învestite cu soluționarea căilor de atac în aceste litigii. Pentru CNSC, modificările operate noaptea de Executiv vizau soluționarea de către aceasta, pe fond, contestațiile în termen de 15 zile lucrătoarre de la data primirii cu privire la dosarul de achiziție publică, al achiziției publice sectoriale sau al concesiunii, respectiv în termen de 10 zile pentru soluționarea unei excepții care împiedică analizarea pe fond a contestației. Mai departe, Hotărârea Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor poate fi atacată, decide Guvernul, cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, la instanțele de contencios administrativ și fiscal. După care, conform OUG 23/2020, apelul este soluționat de urgență și, cu precădere, într-un termen care nu va depăși 30 de zile lucrătoare de la data sesizării legale a instanței.
La articolul IV, punctul 26 al acestui act normativ adoptat de Guvernul Orban, cu o noapte înaintea demiterii sale de către Parlament, se arată că “nerespectarea termenelor prevăzute de prezenta lege și a dispozițiilor cuprinse în prezenta lege privind soluțiile ori măsurile ce pot fi dispuse de instanță constituie abatere disciplinară și se sancținează conform legii”.
Drepturile fundamentale, atacate chiar și înaintea pandemiei
Această ultimă modificare a condus, în mod evident, la declararea de către CCR a acestei Ordonanțe de Urgență ca fiind neconstituțională în ansamblul său și la sintagma folosită de Curte – “încalcă normele privind statul de drept”. De la momentul sesizării CCR de către Avocatul Poporului, în România a izbucnit pandemia de COVID-19, fiind instituită, prin decret prezidențial, starea de urgență la nivel national. Acesta este și motivul pentru care Curtea Constituțională a amânat termenul inițial, stabilit pentru data de 24 martie 2020, la data de 7 aprilie 2020. Apoi, termenul a fost amânat încă o lună, pentru 7 mai 2020, pentru ca judecata propriu-zisă să aibă loc pe 2 iunie 2020, motivarea deciziei fiind publicată în Monitorul Oficial al României abia la începutul lunii iulie.
În sesizarea făcută, Avocatul Poporului a învederat faptul că dispozițiile atacate la CCR ale OUG 23/2020 încalcă artucolul 1, alineat 5, articlul 16, alineat 1, articiolul 115, alineat 6 și articolul 134 alineat 4 din Constituția României. Renate Weber a aratăt că, la elaborarea acestui act normativ, Guvernul trebuia să solicite avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dat fiind că textul criticat vizează un element al statutului judecătorului, respectiv sfera disciplinară. Totodată, mai arată Avocatul Poporului, prin reglementarea unei abateri disciplinare care vizează judecătorii care soluționează anumite categorii de cauze, se consacră o discriminare în cadrul categoriei profesionale a judecătorilor, ceea ce încalcă principiile articolului 115, alineat 6 din Constituție, potrivit cărora, prin ordonanță de urgență, nu pot fi afectate drepturile și libertățile fundamentale
Până și procurorul a cerut desființarea ordonanței
Ordonanța în cauză a creat și un episod aproape inedit, de când, la Guvernare, s-a instaurat PNL. Până și reprezentantul Ministerului Public, prezent la ședința de judecată, a pus concluzii de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului.
Procurorul însuși a subliniat în fața instanței de contencios constituțional faptul că, pe lângă modificările aduse Legii nr. 101/2016, care reglementează unele măsuri urgente pentru perfecționarea și flexibilizarea procedurilor de achiziție publică, ordonanța de urgență a Guvernului Orban regementează în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor, “stabilind o nouă abatere disciplinară față de cele prevăzute în articolul 99 din Legea nr. 303/2004, fără să ceară avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii”. Procurorul de ședință și Avocatul Poporului arată că, potrivit articolului 1 alineat 5 din Constituție, dar și Deciziei CCR 685 din 2016, abaterile discplinare și sancționarea judecătorilor se realizează numai conform legilor speciale privind profesia magistraților.
Au umblat la legea CNSC, ca să impună sancțiuni judecătorilor
Curtea Constituțională, în motivarea acestei decizii, șterge, efectiv, pe jos cu Guvernul Orban. Judecătorii constituționali arată că Ordonanța de Urgență a fost adoptată în lipsa avizului CSM, prevăzut clar în cuprinsul articolului 38 alineat 3 din legea 317/2004, în condițiile în care actul normativ adoptat reglementează o nouă abatere disciplinară în sarcina judecătorilor care soluționează cauze în domeniul achizițiilor publice. Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii arată că Plenul CSM avizează toate proiectele de acte normative ce privesc activitatea puterii judecătorești.
Mai mult, CCR arată că Guvernul Orban a ales să nu modifice articolul 99 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, ci Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contestațiilor la concesiunile de lucrări și la concesiunile de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. “Pentru ca, apoi, să introducă în chiar corpul acestei legi o abatere disciplinatră aplicabilă judecătorilor”, arată CCR.
“Răspunderea disciplinară este un aspect al statutului oricărei categorii profesionale, astfel că nediscriminarea cazurilor care constituie abatere disciplinară în privința judecătorilor este un aspect care vizează statutul acestora”, se precizează în motivare, cu observația că nesolicitarea acestui aviz din partea CSM reprezintă încălcarea a două articole din Legea Fundamentală. Iar, în consecință, Guvernul Orban a încălcat și articolul 1, alineat 3 din Constituție, privind statul de drept.
Bătaie de joc cu solicitarea avizului de la Consiliul Legislativ
Iar aceasta este doar una dintre hibele actului normativ adoptat de Executiv, identificate de Curtea Constituțională. La fel de grav, dacă nu și mai grav, este faptul că, odată ce CCR a efectuat, din oficiu, un control amplu de constituționalitate a acestei ordonanțe de urgenșă, a constatat că Guvernul Orban a încălcat și articolul 79, alineat 1 din Constituție, pentru că nu a solicitat nici avizul Consiliului Legislativ. De fapt, l-a solicitat, dar pentru o altă formă a actului normativ, diferită chiar și în titulatură față de ce s-a publicat, în cele din urmă, în Monitorul Oficial.
“Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important, pentru că obiectivele formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel încât acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ”, se arată în motivarea judecătorilor. “Curtea reține că, inițial, Consiliul Legislativ a emis Avizul negativ nr, 91 din 10 februarie 2020, cu privire la un proiect de ordonanță de urgență, proiect transmis de Guvern la data de 4 februarie. (…) De asemenea, ulterior, Consiliul Legislativ a emis Avizul negativ nr, 95 din 10 februarie, pentru un al proiect de OUG”, arată Curtea, instanța observând că OUG 23/2020 “are un alt titlu față de ordonanța de urgență înaintată Consiliului Legislativ spre avizare”. În decizia CCR mai scrie că, așadar, validă poate fi numai prima solicitare de avizare, însă această solicitare “a fost realizată în mod formal, din moment ce a fost înregistrată la Consiliul Legislativ în ziua următoare celei în care a fost adoptată această ordonanță de urgență”. În acest mod, CCR constată că Executivul a încălcat Constituția, iar Ordonanța de Urgență nr. 23/2020 este neconstituțională în ansamblul său
Apărări penibile ale reprezentantului Guvernului la CCR
În ciuda tuturor acestor aspecte scandaloase, descoperite de Curte, reprezentantul Guvernului la ședința din 2 iunie 2020 a apreciat că excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului este nefondată și, în consecință, trebuie respinsă. Executivul susține, în punctul de vedere, că nu era nevoie de avizul Consiuliului Superior al Magistraturii, pentru o reglementare care vizează statutul judecătorilor și procurorilor.
Guvernul susține că Legea nr. 317/2004 privind CSM “nu precizează care sunt cazurile în care punctele de vedere pentru care legea prevede avizul conform al CSM și care sunt cazurile în care punctual de vedere al CSM este obligatoriu”. Curtea Constituțională a răspuns la această chestiune, citând chiar din legea “neclară” pentru Guvern.
Reprezentantul Palatului Victoria a mai susținut, de asemenea, că, pentru elaborarea acestei ordonanțe de urgență, inițiatorul, adică Guvernul, “nu a instituit o sancțiune disciplinară nouă pentru judecătorii care soluționează cauzele privind achizițiile publice”, după care, contrazicându-se singur, a adăugat că “instituirea unei abateri disciplinare care privește încălcarea dispoziției legale aplicabile doar într-o anumită categorie de cauze nu constituie o încălcare a principiului nediscriminării”.