Se pare însă că a fost nevoie ca judecătorii CCR să intervină încă o dată, pentru a reitera faptul că Parlamentul României este suveran în privința adoptării legilor. Asta, după ce USR a atacat la CCR chiar și desființarea SIIJ, invocând că nerevenirea la situația din timpul Binomului SRI-DNA, ci prin instrumentarea dosarelor ce privesc infracțiunile săvârșite de magistrați de către procurori anume desemnați de la PÎCCJ și de la parchetele curților de apel intră în contradicție cu avizele Comisiei de la Veneția și cu deciziile CJUE.
Legea de desființare a SIIJ a fost promulgată, la finalul săptămânii trecute, de către președintele Klaus Iohannis și a intrat în vigoare. Odată cu acest lucru, infracțiunile săvârșite de judecători și procurori vor fi anchetate de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, prin procurori special desemnați din cadrul structurii centrale sau de la Parchetele Curților de Apel. Ei, bine, acest lucru nu este deloc pe placul celor de la USR, care ar fi vrut ca dosarele magistraților, în special cele de corupție, să revină DNA, ca pe vremea Laurei Codruța Kovesi. Și în acest sens, au atacat legea la Curtea Constituțională.
CCR a publicat motivarea Deciziei nr. 88 din 9 martie 2022, prin care a desființat toate criticile invocate de cei 54 de deputați și 26 de senatori USR.
Nu există condiția așteptării unor avize consultative
Astfel, cu privire la faptul că Parlamentul nu ar fi așteptat un aviz al Comisiei de la Veneția, CCR arată că această critică nu este raportată la niciun text constituțional, fiind, deci, nemotivată. „Nu există nicio normă constituțională care să condiționeze adoptarea legilor de existența unor avize din partea unor entități consultative din cadrul Consiliului Europei”, arată Curtea. Mai mult, cei de la USR „pornesc de la premisa greșită că legea ar reglementa o specializare a procurorilor care instrumentează cazuri cu magistrați”. „Legea nu reglementează așa ceva, din moment ce (procurorii desemnați – n.red.) vor instrumenta cauze cu privire la infracțiuni săvârșite de magistrați, indiferent de natura lor. Mai mult, vor efectua urmărirea penală și în cauze ce țin de competența lor, potrivit legii”, precizează CCR.
Progresiștii doreau să întoarcă dosarele la DNA
USR susține că DNA este înlocuită cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public și că infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați sunt infracțiuni speciale „și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de către un personal specializat, iar mijloacele tehnice specifice sunt deținute de DNA”. CCR constată că acestea „sunt afirmații factuale, fără relevanță constituțională. Constituția nu reglementează reguli cu privire la organizarea în concret a Ministerului Public”, se arată în decizie.
Același lucru a fost constatat și în ceea ce privește invocarea că legea de desființare a SIIJ „nu garantează că numărul procurorilor anume desemnați va fi suficient pentru soluționarea dosarelor penale care îi privesc pe magistrați, lăsând la latitudinea CSM să stabilească numărul de procurori”.
Îi încurcă Baroul
O altă chestiune invocată se referă la faptul că evaluarea condiției morale ireproșabile pentru a fi numit procurorul desemnat este realizată și pe baza unei opinii din partea Baroului. Curtea constată că opiniile solicitate nu au direct semnificația unui aviz, ci reprezintă un material documentar care nu are aptitudinea de a conduce la o anumită soluție în evaluarea condiției de numire analizată.
Organizarea Justiției, parte a identității constituționale a României
Însă cei de la USR au susținut că, în prisma jurisprudenței CJUE și avizelor Comisiei de la Veneția, realizarea urmăririi penale a judecătorilor și procurorilor nu poate fi sustrasă competenței parchetelor specializate. Numai că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că avizele Comisiei de la Veneția nu au caracter obligatoriu. Este vorba despre Deciziile 51/2012, 682/2018 sau 799/2016. Aceste avize nu au, așadar, relevanță constituțională.
Mai mult, Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pe care o invocă, de asemenea, cei de la USR, nu are legătură cu legea de desființare a SIIJ. „Legea nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care are competență exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de magistrați, ci desființează secția specială avută în vedere de CJUE”, subliniază judecătorii constituționali.
Curtea reține caracterul consecvent al jurisprudenței sale în privința competenței legiuitorului (Parlamentul) de a înființa sau desființa diverse structuri de parchet. „În cazul de față, Parlamentul a procedat exact în sensul celor arătate de CCR, desființând o structură de parchet și dispunând preluarea competenței acesteia de o altă structură de parchet preexistentă. Curtea subliniază că modul de organizare a sistemului național de justiție este parte a identității constituționale a statului român”, se mai arată în decizia prin care, cu unanimitate, Curtea Constituțională a respins toate criticile invocate de cei de la USR.
Un grup de PSD-iști și AUR-iști a atacat, la rândul său, legea
Numai că, ce să vezi, nu doar USR a criticat legea de desființare a SIIJ. Un alt grup de 40 de parlamentari de la AUR și PSD a sesizat CCR, spunând că legea a fost introdusă intempestiv pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și că nu au putut avea loc dezbateri reale.
Mai mult, în această sesizare se arată că SIIJ a fost doar reorganizată, nu desființată, „astfel încât acest instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor și procurorilor își va continua activitatea”.
Curtea Constituțională a constatat, în acest caz, că obiecția de neconstituționalitate nu îndeplinește condițiile pentru a fi dezbătută, întrucât ea nu a fost formulată de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Și această sesizare a fost respinsă de CCR, cu unanimitate de voturi.