Jurnalul.ro Special Ce expunere au aliații occidentali pe piața rusească

Ce expunere au aliații occidentali pe piața rusească

de Adrian Stoica    |   

Companiile occidentale au acumulat o expunere față de Rusia estimată la aproximativ 400 de miliarde de dolari, bani pe care i-ar putea pierde, potrivit unei mari bănci americane.

 

Deocamdată, în piețele financiare globale nu se simte panica, ci doar confuzia, scrie Reuters, care apreciază totuși că potențialele pierderi pot crește rapid. În tot acest timp, Rusia continuă să-și alimenteze conturile cu banii proveniți din exportul produselor energetice care, de la începutul războiului, au cunoscut o scumpire nemaiîntâlnită.

Grupul bancar francez Credit Agricole a anunțat că expunerea sa totală la Rusia și Ucraina se ridică la 6,7 miliarde de euro, dar a dat asigurări că orice impact de pe urma conflictului și a sancțiunilor nu va afecta dividendele, scrie Reuters. „Evaluarea situației nu are consecințe asupra distribuirii dividendelor Credit Agricole S.A. pe 2021, care vor fi acordate la adunarea acționarilor din 24 martie. Expunerea este de mărime limitată”, a precizat banca într-un comunicat. Credit Agricole a anunțat că expunerea sa totală pe piața din Rusia și pe cea din Ucraina reprezenta aproximativ 0,6% din portofoliul său total de credite comerciale, la 31 decembrie 2021. În Europa, băncile italiene și franceze au cea mai mare expunere pe Rusia, ambele cu puțin peste 25 de miliarde de dolari la finele lunii septembrie 2021, urmate de băncile din Austria, cu o expunere de 17,5 miliarde de dolari, arată datele Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), citate de Reuters. De exemplu, divizia din Rusia a grupului austriac Raiffeisen Bank International are o expunere de 22,85 miliarde de euro, în timp ce italienii de la Intesa Sanpaolo au o expunere de 5,57 miliarde de euro. Comparativ, expunerea pe Rusia a băncilor americane este de 14,7 miliarde de dolari. 

 

Situația este volatilă

 

Fostul președinte al  Comisiei pentru tranzacționarea la termen a mărfurilor (Commodity Futures Trading Commission -  CFTC) Timothy Massad, care a fost puternic implicat în calitate de oficial al Trezoreriei în gestionarea de către guvernul SUA a crizei financiare din 2008, consideră că sistemul este capabil să absoarbă șocul și nu a observat nimic care să ridice îngrijorări serioase cu privire la stabilitatea financiară. Chiar și așa, situația evoluează rapid. „Nu cred că aceasta este o situație stabilă”, a spus Massad, citat de Reuters. „Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este cât de mult durează asta și dacă se întâmplă ceva în război care să declanșeze un șoc mult mai mare sau să declanșeze panica”, a afirmat acesta. Pe fondul temerilor că sancțiunile aplicate de aliații occidentali Moscovei se vor întoarce și împotriva propriilor companii și bănci, acestea au început să se tempereze, mai notează Reuters. 

Explozia cotațiilor face jocul Moscovei

Banii au continuat să curgă spre Rusia după declanșarea războiului, după ce exporturile țării de produse energetice au fost excluse din pachetul de sancțiuni. Pe fondul scumpirii accelerate a cotațiilor, banii care au intrat în conturile Moscovei au fost mai mulți. Declanșarea războiului, chiar în lipsa unor tulburări ale fluxurilor de aprovizionare cu energie, în lipsa unor crize, în lipsa unor creșteri ale cererii de energie, a unor temperaturi extreme etc., a adus un alt fenomen, o explozie a prețului pe parcursul celor 12 zile de război, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Potrivit datelor publicate de Trading Economics în aceste zile s-a consemnat o creștere cu 18% a prețului la uraniu,  cu 35% la petrol, cu 81% la cărbune, cu 143% (la bursa olandeză TTF, cea mai mare din Europa) și cu 44% a prețului la grâu. De subliniat este faptul că aceste creșteri foarte mari de prețuri vin după un an 2021 care a consemnat, de asemenea, majorări puternice.

Potrivit statisticilor British Petrolium (PB), în 2021, an de revenire după pandemie, gazele s-au scumpit, față de anul precedent, cu 95%, cărbunele cu 318%, electricitatea cu 300%, iar țițeiul cu 55%”.

Cât câștigă rușii din exporturile energetice

Conform datelor privind veniturile din export al Rusiei prezentate de banca centrală a țării, în anul 2021 acestea au fost la un nivel de circa 490 miliarde de dolari, din care 110 miliarde de dolari din vânzarea de țiței brut (un preț mediu de cca. 60 $/baril),  85 miliarde de dolari venituri din vânzarea produselor petroliere (un preț mediu de cca 83 $/baril) și 55 miliarde de dolari din vânzarea de gaze (un preț mediu de cca. 22 euro/MWh), iar 17,5 miliarde de dolari au provenit din vânzarea de cărbune (un preț mediu de cca. 83 $/t). Luând în considerare doar o dublare a prețurilor de vânzare pentru toate produsele energetice rusești din acest an, veniturile obținute de Rusia  doar din vânzarea de petrol, cărbune și gaze ar fi de cca 500 mld $ (adică mai mult decât a încasat în anul 2021 din toate exporturile), arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă. 

„Dar prețurile s-au dublat la unele dintre aceste produse în doar 12 zile, iar diferitele scenarii, care ar cuprinde creșterea cererii (datorită unor episoade de frig) sau reducerea livrărilor, în primăvară (momentul începerii înmagazinării) sau în iarna viitoare (atunci când cererea este foarte mare), ar aduce creșteri ale prețurilor mult mai mari. Aceasta, în timp ce în multe țări europene vom vedea cel puțin o dublare a cheltuielilor și cel puțin dublarea tuturor prețurilor de la benzină până la pâine”.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri