Creierul, primul afectat
Cel mai vizibil efect e asupra funcțiilor cognitive. Un studiu publicat în PMC (2022), pe 21 de adulți sănătoși, a arătat că o singură noapte de privare totală de somn afectează măsurabil funcțiile cognitive, testate cu instrumente standardizate precum MOCA (Montreal Cognitive Assessment) și testul Trail Making. Cercetătorii explică fenomenul prin scăderea metabolismului din cortexul prefrontal - zona creierului responsabilă de concentrare, memorie de lucru și luarea deciziilor.
Un studiu separat, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) de cercetători de la Institutul Național American pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism (NIAAA), a scanat prin PET creierul a 20 de adulți sănătoși, înainte și după 31 de ore fără somn. Rezultatul: o creștere de aproximativ 5% a beta-amiloidului - proteina implicată direct în boala Alzheimer - în zone precum talamusul și hipocampul, regiuni printre primele afectate în stadiile incipiente ale bolii. Un alt studiu, realizat de cercetători de la Washington University in St. Louis și publicat în Annals of Neurology, a găsit creșteri și mai mari, de 25-30%, ale beta-amiloidului după privarea de somn, atribuite unei supraproducții a proteinei chiar în timpul stării de veghe prelungite.
Cât de periculos e să conduci nedormit
Poate cea mai concretă comparație vine dintr-un studiu de referință, publicat în revista Nature în 1997, de cercetătorii australieni Drew Dawson și Kathryn Reid. Aceștia au arătat că 17-24 de ore de veghe continuă produc o afectare a performanței psihomotorii echivalentă cu o intoxicație alcoolică moderată, între 0,05% și 0,10% concentrație de alcool în sânge - peste limita legală de conducere din majoritatea țărilor europene, inclusiv România. Practic, la 24 de ore fără somn, reflexele și timpul de reacție sunt comparabile cu ale unei persoane care ar fi, legal, băută.
Sistemul imunitar, slăbit rapid
Unul dintre cele mai vechi și mai citate studii pe acest subiect îi aparține cercetătorului Michael Irwin, de la UCLA, publicat în FASEB Journal (1996). Studiul a arătat că doar o noapte cu somn redus la 4 ore reduce activitatea celulelor natural killer (NK) - liniile de apărare de primă linie ale sistemului imunitar, responsabile cu distrugerea celulelor infectate viral sau canceroase - la aproximativ 72% din nivelul normal, adică o scădere de aproape 30%. Alte analize ale acelorași date, citate de Centrul American pentru Prevenirea Bolilor (CDC), confirmă efectul: activitatea NK revine la normal după o noapte de somn recuperator, ceea ce arată că efectul e real, dar reversibil pe termen scurt.
Citește și: Când tehnologia îți strică somnul. Pericolul ascuns al ceasurilor inteligente
Foamea, dereglată aproape imediat
Somnul insuficient afectează direct hormonii care controlează senzația de foame. Un studiu de referință al cercetătoarei Karine Spiegel, publicat în Annals of Internal Medicine (2004), a arătat că restricția de somn scade nivelul leptinei (hormonul care semnalează sațietatea) cu 18% și crește nivelul grelinei (hormonul foamei) cu 28%, ceea ce s-a tradus în niveluri de foame cu 24% mai mari și de poftă de mâncare cu 23% mai mari, mai ales pentru alimente bogate în calorii și carbohidrați. Un alt studiu, realizat de Schmid și colegii săi (2008), a confirmat că o singură noapte de privare totală de somn crește nivelul de grelină și senzația de foame resimțită subiectiv. Alt studiu citat, realizat de Donga și colegii săi (2010), arată că o singură noapte de somn redus induce deja o formă de intoleranță la glucoză.
Important de menționat: nu toate cercetările sunt unanime. O meta-analiză mai recentă, publicată în 2025 în jurnalul MDPI Obesities, care a analizat șase studii randomizate, nu a găsit dovezi consistente ale unei modificări semnificative a leptinei și grelinei după privarea de somn - un semnal că relația dintre somn și apetit e mai complexă decât părea inițial, și că rezultatele pot varia în funcție de metodologia fiecărui studiu.
O singură noapte nedormită nu îți dă, cel mai probabil, Alzheimer sau o boală cronică peste noapte - efectele descrise mai sus sunt, în mare parte, reversibile după somn recuperator. Dar dovezile științifice arată clar că impactul e real, măsurabil și imediat: reflexe mai lente, decizii mai proaste, imunitate temporar slăbită și un apetit greu de controlat a doua zi. Recuperarea rapidă contează - iar privarea repetată, pe termen lung, e cea care transformă aceste efecte trecătoare în riscuri cronice pentru sănătate.
Citește și: Vacanța nu e pentru dormit. Dr. Răzvan Lungu: „Somnul excesiv poate avea efectul opus celui dorit”