Această durere poate apărea și după o alergare ușoară prin parc sau după ce urcăm scările. Se simte ca o înțepătură bruscă și ascuțită sau ca o senzație de presiune.
În termeni medicali se numește durere abdominală tranzitorie legată de efort, iar mulți avem convingerea că provine de la splină.
Ce organe sunt în partea stângă abdomenului
Pe partea stângă a corpului, sub coaste, sunt mai multe organe și structuri anatomice importante care pot fi afectate de traumatisme dar și de afecțiuni inflamatorii.
-splina, -situată sub coastele din partea stângă a corpului
-colonul descendent, face parte din intestinul gros
-o parte a stomacului
-rinichiul stâng
-diafragma, mușchiul care separă cavitatea toracică de cea abdominală și -participă la respirație
-mușchi intercostali și abdominali
Cauzele durerii din partea stângă, după efort
Motivul pentru care simțim uneori durere în partea stângă la efort nu este foarte clar. Cea mai răspândită teorie susține că are legătură cu creșterea fluxului de sânge către splină și ficat, potrivit Cleveland Clinic, din SUA. În timpul efortului fizic, corpul redirecționează mai mult sânge către aceste organe care lucrează intens. Fluxul crescut de sânge le poate face să se umfle ușor și să pună presiune pe țesuturile din jur.
O altă ipoteză spune că durerea este provocată de tensiunea exercitată de organele interne asupra diafragmei în timpul efortului fizic. Diafragma este un mușchi care separă cavitatea toracică de cea abdominală, și are un rol esențial în respirație. Însă această explicație nu justifică de ce durerea apare și în timpul înotului, când presiunea asupra diafragmei nu este mare.
Un alt motiv al durerii este consumul de alimente înainte de activitatea fizică. Fluxul sangvin către stomac crește pentru a susține digestia, ceea ce poate reduce aportul de sânge către diafragmă. Acest lucru duce la apariția unor spasme musculare dureroase. Este recomandat să nu mănânci cu două ore înainte de a face sport.
Durerea localizată în stângă abdomenului care apare în repaus poate proveni de la organele și țesuturile din această regiune. Poate semnala anumite afecțiuni.
-Splina mărită sau splenomegalia, -cauzată de infecții, afecțiuni hematologice sau boli hepatice;
-Ruptura de splină, care este o urgență medicală. Durerea pe care o provoacă este severă și însoțită de amețeli;
-Sindromul intestinului iritabil, care poate afecta orice segment al intestinului dar apare mai frecvent de-a lungul colonului descendent și sigmoid (porțiunea din colon aflată aproape de rect);
-Diverticulita, colonul formează mici saci sau pungi numite diverticuli, care se inflamează sau se infectează. Când diverticulii apar în colonul descendent, durerea este resimțită în stânga, imediat sub coaste. Când se formează în colonul sigmoid, durerea se simte mai jos;
-Constipația- provoacă durere când materiile fecale se acumulează în colonul descendent sau sigmoid;
-Boli inflamatorii intestinale, boala Crohn și colita ulcerativă provoacă dureri în partea stângă jos a abdomenului;
-Gastrita, ulcerul sau boala de reflux. D-urerea este resimțită mai mult în mijlocul abdomenului superior, ea poate iradia și pe partea stângă, unde se află cea mai mare parte a stomacului;
-Calculii renali și infecțiile renale când afectează rinichiul stâng;
-Chisturi ovariene, care provoacă durere în partea stângă jos dacă se formează pe ovarul stâng;
-Endometrioza, dacă țesutul endometrial s-a implantat pe organe sau structuri aflate pe partea stângă a abdomenului. Durerile sunt mai intense în timpul menstruației și al activității fizice.
Uneori, durerea în stânga poate iradia dintr-o altă zonă a corpului, ceea ce complică identificarea cauzei.
Cum scapi de durere
-Redu ritmul. Încetinește pasul dacă alergi sau oprește efortul fizic pentru a permite corpului să se relaxeze;
-Inspiră profund. Respirația controlată și profundă poate ajuta diafragma să se relaxeze și să atenueze spasmele musculare responsabile de durere;
-Apleacă-te în față. Această poziție ajută mușchiul diafragmatic să se detensioneze și poate reduce rapid durerea;
-Masează zona dureroasă. Presiunea ușoară sau masajul stimulează circulația locală și pot calma mușchii tensionați;
-Încordează mușchii abdominali. Tensionarea musculaturii pe această zonă poate stabiliza trunchiul și reduce presiunea asupra diafragmei.â
Metode de prevenție
-Începe antrenamentele cu o încălzire ușoară de 5-10 minute, care să includă exerciții de stretching pentru zona trunchiului și a părților laterale ale abdomenului;
-Reglează respirația în timpul exercițiilor: inspiră pe nas și expiră pe gură, în mod ritmic, pentru a menține diafragma relaxată;
-Nu mânca imediat înainte de antrenament. Stomacul plin poate pune presiune pe diafragmă și crește riscul de apariție a durerii;
-Hidratarea pe parcursul zilei este esențială, dar evită să bei multă apă chiar înainte de efort pentru a nu pune presiune asupra diafragmei, potrivit a1.ro.