Poluarea aerului provoacă 300.000 de decese premature în Europa în fiecare an, spun reprezentanții Comisiei Europene, fapt ce justifică adoptarea unui nou set de reguli care să ducă la reducerea principalului poluat - PM2,5 cu peste 75% în următorii zece. ani. Pachetul include și o revizuire a Directivei privind tratarea apelor uzate urbane pentru a îmbunătăți performanțele sectorului. Pe baza dovezilor științifice, listele de poluanți care trebuie controlați mai strict în apele de suprafață și subterane ar trebui extinse cu 25 de substanțe, susține Comisia Europeană.
„Sănătatea noastră depinde de mediul înconjurător. Un mediu nesănătos are consecințe directe și costisitoare pentru sănătatea noastră. În fiecare an, sute de mii de europeni mor prematur și mulți alții suferă de boli ale inimii și plămânilor sau de cancere induse de poluare. Cu cât așteptăm mai mult pentru a reduce această poluare, cu atât costurile pentru societate sunt mai mari. Până în 2050, dorim ca mediul nostru să fie lipsit de poluanți nocivi”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru programul Green Deal.
5 μg pe metru cub este cantitatea maximă de PM2,5 recomandată de Organizația Mondială a Sănătății
Aer mai curat până în 2030
Revizuirea propusă a Directivelor privind calitatea aerului înconjurător ar trebui să stabilească standardele UE intermediare de calitate a aerului pentru 2030 și să le alinieze la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, punând în același timp cele 27 de țări membre ale blocului comunitar pe o traiectorie care să permită atingerea țintei de poluare zero a aerului până în 2050. În acest sens, Comisia Europeană susține că este nevoie de revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua în conformitate cu cele mai noi dovezi științifice, precum și cu evoluțiile tehnologice.
Românii, cu plămânii plini de praf
Două orașe din România se află în top 1.000 cele mai poluate oraşe din lume, indică cel mai recent raport privind calitatea aerului. Este vorba despre Otopeni (județul Ilfov), aflat pe locul 650, și Ojdula (județul Covasna), de pe locul 462, se arată în raportul IQAir publicat în primăvara acestui an. În ceea ce privește clasamentul pe țări, România se află pe locul 66 cu o concentrație de PM2,5 în aer de 15,3, iar în topul pe capitale Bucureștiul se situează pe locul 58 cu o concentrație de 14,9. Tot pentru a sublinia gravitatea situației în care se află România, un raport recent al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis arăta că elevii din 27 de școli din Capitală sunt expuși zilnic la concentrații mult peste limita normală de particule în suspensie - PM10 și PM2,5. Centrul a monitorizat timp de doi ani aceste școli, iar raportrul conținea date din Rețeaua Națională de Monitorizare a calității aerului și din platforma aerlive.ro. În perioada octombrie-decembrie 2021, senzorii aerlive.ro au avut valori ale concentrațiilor medii zilnice de PM2,5 de până la cinci ori mai mari față de valoarea limită anuală. Pentru primele patru luni ale anului 2022, majoritatea stațiilor aerlive.ro au valori ridicate, majoritar peste limită. Numărul mediu de depășiri peste valorile limită indică faptul că poluarea cu PM2,5 este pe scară largă în București.
Termene asumate și depășite
Deși România avea termen ca până cel mai târziu în aprilie 2019 să elaboreze și să transmitem la Bruxelles strategia privind calitatea aerului („Programul Naţional de Control al Poluării Atmosferice”), acest lucru nu s-a întâmplat. Ulterior, România și-a asumat ca termen data de 30 iunie 2022, dar am ratat și această țintă. Strategia este un jalon în PNRR, iar neîndeplinirea lui va duce la pierderea banilor pentru componentele C 4 - Transport sustenabil, C3 - Managementul deșeurilor, C6 - Energie și C10 - Fondul local. Primăvara anului viitor este noua promisiune a autorităților că vor transmite Comisiei Europene strategia. Abia în luna mai a acestui an, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a cumpărat servicii de consultanță în valoare de 2,79 milioane de lei pentru a fi ajutată să-și facă planul de luptă împotriva poluării. Ministerul urma să primească în toamnă trei studii și rapoarte care să-l ajute la elaborarea Programului Național de Control al Poluării Atmosferice, dar până acum nu a mai comunicat nimic privind soarta lor.
Apare dreptul la despăgubire
Revizuirea directivelor europene privind aerul și apa va introduce dreptul persoanelor a căror sănătate este afectată din cauza poluării aerului să aibă dreptul de a fi despăgubite în cazul unei încălcări a normelor UE privind calitatea aerului, propune Comisia Europeană. Aceste persoane vor avea, de asemenea, dreptul de a fi reprezentate în instanță de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective pentru compensarea prejudiciului suferit.
Guvernul francez, amendat cu 30 mil. euro
Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă a Franței, a amendat recent Guvernul Franței cu 20 de milioane de euro pentru că nu a îmbunătățit calitatea aerului în peste 10 zone urbane, arată Comisia Europeană. Anul trecut, aceeași autoritate judiciară a dispus ca guvernul de la Paris să plătească 10 milioane de euro din același motiv. Cazul a fost adus în fața instanței de către ONG-urile ecologiste.
„Aerul și apa poluate dăunează sănătății noastre, economiei și mediului, afectându-i cel mai mult pe cei vulnerabili. Prin urmare, este de datoria noastră să curățăm aerul și apa pentru generațiile noastre și cele viitoare. Costul inacțiunii este mult mai mare decât costul prevenirii”.
Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit
Îmbunătățirea calității nămolului
Modificările propuse de către Comisia Europeană referitoare la apele uzate vizează îmbunătățirea calității nămolului pentru a permite o reutilizare mai mare, în producția de energie și îngrășăminte. Acestea includ obligații de recuperare a nutrienților din apele uzate, noi standarde pentru micropoluanți și noi cerințe de monitorizare pentru microplastice. Nămolul din apele uzate este o resursă pentru producerea de energie și îngrășăminte.
Protecția apelor de suprafață și subterane
Comisarii europeni doresc pe viitor și o monitorizare mai detaliată a substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS). Ele reprezintă o familie extinsă de mii de substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă în întreaga societate și care se găsesc și în mediu. Toate conțin legături carbon-fluor, una dintre cele mai puternice legături din chimia organică.
Aceasta înseamnă că rezistă la degradare atât în timpul utilizării, cât și ulterior, în mediu. De asemenea, majoritatea PFAS sunt transportate cu ușurință în mediu pe distanțe lungi, departe de sursa eliberării lor. Lista neagră ar trebui să includă și bisfenol A, un organic sintetic, solid incolor, solubil în solvenți organici, dar greu solubil în apă. În plus, învățând lecțiile din incidente de mediu, precum moartea în masă a peștilor din râul Oder, Comisia Europeană propune avertismente obligatorii pentru bazinul hidrografic din aval după incidente. De asemenea, se propune ca standardele pentru 16 poluanți, inclusiv metale grele și substanțe chimice industriale, să fie actualizate, acestea urmând să fie înăsprite în cea mai mare parte.