Jurnalul.ro Cultură Carte  „Centenar Paul Celan”, comemorat internațional prin proiecții de film, expoziții și concurs de poezii

 „Centenar Paul Celan”, comemorat internațional prin proiecții de film, expoziții și concurs de poezii

de Magdalena Popa Buluc    |   

Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel) a fost un poet, traducător și eseist de limba germană, evreu originar din România. Este recunoscut drept unul din cei mai mari poeți moderni ai lumii, iar anul acesta este comemorat Centenarul Paul Celan, Institutul Cultural Român (ICR), prin reprezentanțele sale în lume, și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) fiind printre primele implicate în această comemorare.

Potrivit ICR Berlin și MNLR, viața lui Celan a avut o traiectorie sinuoasă: născut la Cernăuți (Bucovina de Nord), crescut în “Wassilkogasse” No. 5, într-o familie de evrei germanofoni în epoca în care această regiune făcea parte din România. În timpul războiului, a petrecut doi ani în lagărul de muncă de la Tăbărești, de unde a reușit să scape. Părinții lui însă au avut o soartă tragică, fiind deportați și ucişi în anul 1942. A trăit în Austria, România și apoi în Franța.

Odată cu ocuparea Bucovinei de către armata rusă, Paul Celan s-a refugiat la București, între anii 1945 și 1947. Aici a compus cea mai renumită și des citată poezie în limba germană a perioadei postbelice, „Die Todesfuge” / "Fuga morţii", tipărită iniţial în limba română, la 2 mai 1947, sub titlul "Tangoul morţii", în revista "Contemporanul" din Bucureşti. Poezia reuşeşte să sintetizeze atât angoasele poetului, cât şi tragedia generaţiei şi epocii sale. A fost citită pentru prima oară de către actriţa Ruth Lackner la "Teatrul Evreiesc de Stat" din Bucureşti, căreia Paul Celan i-a dăruit un volum legat în piele cu poeziile sale scrise de mână, care a rămas la Bucureşti. Celan a părăsit ţara cu poeziile, inclusiv "Fuga morţii", memorate, sub formă de bagaj mental.

A scris în limba germană și a fost un traducător extrem de activ. A tradus în germană literatură română, portugheză, rusă, engleză și franceză și din limba germană în limba română povestirile lui Franz Kafka. A colaborat la prestigioasa revistă „Secolul 20” și, de-a lungul vieții, s-a bucurat de recunoaștere in lumea literaturii, obținând Premiul Bremen pentru literatura Germană, în 1958, și Premiul Georg Buchner, în 1960. Cu toate acestea, Paul Celan a fost urmărit de angoase întreaga sa viaţă, pe care şi-a curmat-o singur, în 1970. S-a sinucis, sărind în Sena de pe podul Mirabeau din Paris.

„În sudul sufletului meu”, prezentat la Stockholm și la Berlin

Seria de comemorări Paul Celan a început în Germania și în Suedia, prin reprezentanțele ICR. Lungmetrajul despre poetul Paul Celan, „În sudul sufletului meu”, filmat de Frieder Schuller între anii 1986-1988, a fost prezentat publicului german și publicului suedez la 7 mai, pe paginile de socializare ale ICR și au debutat cu o discuție live cu regizorul și scenaristul Frieder Schuller. Filmul, prezentat în limba germană, cu o durată de 90 de minute, poate fi vizionat până în data de 5 iunie aici.

„Im Süden meiner Seele” (“În sudul sufletului meu”) a fost filmat în România, în ciuda circumstanțelor acelor vremuri. Filmul relatează anii petrecuți în București ai tânărului Paul Celan și crearea celui mai cunoscut poem al său „Todesfuge” (Fuga morții). Documentarea și sursa de inspirație a regizorului Frieder Schuller a fost puternic influențată de martorii contemporani și prietenii lui Celan, care mai erau încă în viață la acea vreme. Aceștia i-au relatat anii 1945-1947, ca fiind cei mai fericiți ani din viața poetului.

Ce au însemnat pentru el anii petrecuţi la Bucureşti reiese dintr-o scrisoare din 12 septembrie 1962, adresată, de la Paris, prietenului său Solomon: „Am cunoscut o serie de mari poeţi francezi şi i-am şi tradus (la fel cum am cunoscut floarea poeziei germane). Câţiva dintre ei mi-au făcut cunoscută prietenia lor printr-o dedicaţie, despre care pot să afirm doar că s-a dovedit a fi eminamente literară. Dar am avut, şi asta se întâmpla demult, prieteni poeţi – asta s-a petrecut între 45 şi 47 în Bucureşti. Este ceva ce nu voi uita niciodată."

Regizorul peliculei despre Celan, Frieder Schuller, este un poet de limbă germană, libretist, scenarist și regizor, originar din România. În perioada în care a trăit în România, acesta a lucrat ca jurnalist și secretar literar. Odată ajung în Germania, acesta a înființat casa de producție de filme Transsilvania Film GmbH. Tot înainte de căderea regimului comunist, acesta a realizat un documentar despre “Hermann Oberth” și a regizat filmul “În sudul sufletului meu”. Cel mai recent film a fost realizat la Viscri, acolo unde prințul Charles deține o casă, de aici și numele filmului “Un sat se trezește. Transilvania și prințul”, un film documentar, unde scenariul și regia de sunt scrise de Frieder Schuller.

Concurs de poezie adresat tinerilor

Institutul Cultural Român din Stockholm și Goethe-Institut Schweden, în colaborare cu revista literară suedeză Ponton, au lansat, în luna martie, un concurs de poezie în memoria marelui poet, adresat tinerilor liceeni din Suedia. Proiectul, derulat împreună cu Institutul Goethe din Stockholm are, totodată, și scopul de a evidenția publicului de astăzi originalitatea şi natura complexă a operei celaniene. Data-limită de trimitere a poeziilor este 31 august 2020. Câștigătorii vor fi anunțați în această toamnă, când va avea loc ceremonia de premiere și o lectură publică a poeziilor câștigătoare, în cadrul unui eveniment comun organizat de ICR Stockholm și Goethe-Institut Schweden, la sediul Goethe-Institut Schweden.

Poezia lui Paul Celan este strâns legată de viața sa: experiențele pierderii, evadării și exilului, amintirea a ceea ce s-a pierdut, dar și iubirea sunt teme recurente în poeziile sale. Contradicția dintre limba germană ca limbă maternă, limba lirismului și, totodată, limba făptașilor în umbra Holocaustului este prezentă în multe dintre poeziile sale și l-a făcut unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX. Mai multe informații sunt disponibile aici.

Nouă poeți români și un artist vizual, omagiu „Je suis la poésieˮ

„Paul Celan. 100” este un proiect poetic digital, care se desfășoară în perioada iunie-iulie, la Bruxelles, dedicat personalității scriitorului Paul Celan. Conceptul artistic aparține poetei Andra Rotaru, în colaborare cu opt dintre cei mai cunoscuți poeți din România și cu participarea artistei vizuale Simona Vilău. Pornind de la un citat care îl reprezintă pe poet, „Je suis la poésieˮ, rostit în 1964 în casa unor prieteni din Franța, demersul propune un omagiu prin care poetica lui Paul Celan se dislocă și capătă multiple voci, prin intermediul celor opt poeți contemporani, acompaniați de ilustrații vizuale. Scriitorii participanți sunt: Silvia Grădinaru, Artiom Oleacu, Cătălina Matei, Niki Nap, Cosmin Perța, Anca Roncea, Cristina Stancu, Răzvan Țupa.

Timp de o săptămână, în perioada 1-7 iunie, cei opt scriitori vor face o cercetare și vor crea poeme-colaj, care au ca punct de plecare versuri scrise de Paul Celan, inserate în propria viziune poetică. Ulterior, fiecare va realiza o înregistrare video recitând/performând propriul poem. Artista vizuală Simona Vilău va realiza opt desene/tablouri ale scriitorilor față în față cu Paul Celan, pe baza textelor scrise de aceștia.

A doua etapă a proiectului constă în interacțiunea poeților cu publicul și apropierea de opera scriitorului Paul Celan prin intermediul creaților contemporane și al celor opt materiale video. Pentru a implica publicul larg în acest dialog dedicat personalității lui Paul Celan, va fi lansat și un apel de participare anonimă. Cei interesați să participe în proiectul „Paul Celan. 100” pot trimite materiale proprii din orice colț al lumii și să își aleagă un poet căruia să îi adreseze textul, iar acesta va lucra direct, on-line, în cadrul unui atelier de scriere creativă. Contribuțiile finale vor fi evaluate de echipa artistică, iar textele vor fi publicate de ICR Bruxelles cu acordul voluntarilor respectivi.

Evenimentul care încheie proiectul va avea loc la data de 15 iulie și constă într-o masă rotundă desfășurată pe ZOOM, avându-i invitați pe cei opt scriitori alături de coordonator, moderați de filologul și traducătorul Iulia Dondorici. Ca o sinteză a proiectului, va fi creat un catalog 3D FlipBook, care va putea fi descărcat de pe site-ul ICR Bruxelles.

„CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern”, expoziție internațională

Expoziția „CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern”, reunește documente din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române (fondul Alfred Margul-Sperber) și din arhiva personală Petre Solomon și urmărește să surprindă scurta existență a poetului, traducătorului și eseistului Paul Celan, parcurgând cele mai importante momente din viața sa, proiectate în contextul istoric.

Proiectul, realizat de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică a Muzeului Național al Literaturii Române, oferă publicului posibilitatea de a parcurge expoziţia deja existentă la sediul MNLR, într-un preview online.

Expoziția va putea fi vizualizată sub formă de video-expoziție, in variantele română-germană, respectiv, română-franceză, din inițiativa MNLR și, totodată, in varianta grafică online, în limbile română, germană, italiană şi turcă, cu sprijinul Ministerului Federal al Afacerilor Europene şi Internaționale al Republicii Austria. Versiuni in alte limbi vor putea fi adăugate ulterior.

Proiectul „CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern” va fi lansat oficial, pe paginile de Facebook ale Muzeului Național al Literaturii Române și Forumului Cultural Austriac București, în data de 1 iunie 2020, începând cu ora 17.00.

Expoziția va fi itinerată virtual, la Budapesta, Istanbul, Kiev, Paris, Roma, Varşovia, in versiuni în limbile naţionale, cu sprijinul reţelei Forumurilor Culturale Austriece.

 

Subiecte în articol: Paul Celan
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri