Fiecare pasăre pe limba ei piere, ne spune străvechiul proverb. Cum trebuie să „citim” rezultatele-surpriză ale scrutinului din 26 mai? În primul rând, participarea masivă la vot a fost interpretată „la cald”, afirmându-se că electoratul din România a dorit o anume orientare a reprezentanților săi la Bruxelles. Greu de susținut această teză, deoarece dezbaterea din campanie nu a fost legată de starea Uniunii, de un proiect de reformare a ei, ci de o formulă generică despre starea justiției românești. Iohannis a capturat campania prin referendumul suprapus pe europarlamentare, majoritatea opiniilor tocând această temă. De fapt, imediat după alegerile din 2016, Iohannis a „dibuit” filonul pe care poate să sape alianța PSD-ALDE. Ordonanța 13, inabil prezentată de PSD, a fost un test pentru suportul pe care se putea baza Iohannis prin mobilizarea unor forțe care au ignorat parlamentarele, coagulând însă energiile spațiului virtual. Nesiguranța câștigătorilor din 2016 în gestionarea victoriei și mai ales nehotărârea în a aplica promisiunea „dreptate până la capăt” au adus dezamăgirea și au lăsat justiția tot la cheremul statului paralel. Destabilizarea sistemului care a condus din umbră prin protocoale secrete culoarele justiției a fost de scurtă durată, plecarea lui Coldea și a Codruței Kovesi a fost astupată pentru a nu lăsa barca să ia prea multă apă. Cu 3 milioane de procese pe rol și 1,7 milioane dosare penale, materia primă pentru a urca problema justiției ca prioritate națională nu va lipsi niciunui partid, Guvern sau Parlament, indiferent de ce majoritate se poate configura. Europarlamentarele au trecut, fiecare tabără își face calcule, dar marile probleme ale României abia încep. Europa, după Brexit, este slăbită, iar instituțiile europene vor resimți fragmentarea de după alegerile din mai. Statele Unite și China își dispută câmpurile de influență și urmează decizii radicale pentru racolarea „pionilor”. Rusia va intra și ea în joc știind măiestria jocului de șah și putând aplica Gambitul Damei. Asta înseamnă sacrificarea unei piese pentru o poziție ulterioară de câștig. Cine va fi capabil să susțină interesele României pe tabla de șah? Avem un răspuns după alegeri? E o glumă să credem că omul potrivit care ne-a prins acum în cârligul justiției va avea mutările adecvate în jocul care a început.