O parte dintre aceștia au reușit ca, odată cu activitatea guvernamentală desfășurată la Palatul Victoria, să inițieze, ca senatori ori deputați, proiecte de legi care au trecut de votul Legislativului și care au fost promulgate de președintele României. Alții, însă, cum este cazul ministrului liberal al Justiției, deputatul Cătălin Predoiu, nu au reușit să depună nici măcar un singur proiect de lege în ultimii doi ani. Sau, dacă au depus, acestea nu au reușit să fie adoptate. Asta, în contextul în care, așa cum „Jurnalul” a dezvăluit, la finalul săptămânii trecute, 218 legi adoptate și promulgate, dintr-un total de 309, au fost exclusiv legate de ordonanțele de urgență ale Guvernului sau proiecte de acte normative inițiate de Executivul din care acești miniștri parlamentari fac parte. Există, însă, și excepții, cum ar fi ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, cu 89 de acte normative promovate, cel al Culturii, Lucian Romașcanu, sau cel al Familiei, Gabriela Firea, cu câte 36, respectiv 27 de inițiative legislative depuse în calitate de parlamentari.
În topul celor mai activi miniștri, care sunt și parlamentari, este Sebastian Burduja. Deținătorul portofoliului Cercetării, Inovării și Digitalizării din Guvernul României se află la primul său mandat de deputat, ales pe listele Partidului Național Liberal, și a reușit să inițieze sau să susțină inițierea și promovarea a nu mai puțin de 89 de proiecte de legi. Dintre acestea, nu mai puțin de 24 au devenit legi care au fost promulgate de președintele României.
Cinci dintre aceste legi îl au ca inițiator principal pe Sebastian Burduja, cum ar fi Legea 21/2022 privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua Națională a Lecturii, Legea 291/2021 pentru modificarea articolului 291 alineat 3 litera „a” din Codul Fiscal, Legea 142/2022 privind modificarea și completarea Codului Fiscal, Legea 242/2022 privind schimbul de date între sistemele informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate sau Legea 279/2021 pentru instituirea zilei de 19 iulie Ziua națională a înotului.
Restul legilor promulgate pe care Burduja le-a susținut cu semnătură se referă la modificarea Legii Educației Naționalele, a legislației privind sistemul unitar de pensii publice, regimul străinilor în România, legislația privind achizițiile publice sectoriale, modificarea și completarea Codului Fiscal, precum și schimbul de date între sistemele informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate.
Al doilea cel mai harnic parlamentar care face parte din Guvernul condus de Nicolae Ciucă este ministru social-democrat al Culturii, Lucian Romașcanu. Acesta, în calitatea sa de senator PSD, apare ca inițiator al nu mai puțin de 36 de proiecte de acte normative depuse în Parlament, în actuala legislatură. Dintre legile care îl au ca inițiator pe Lucian Romașcanu, 18 au devenit legi promulgate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial al României.
Gabriela Firea are 27 de proiecte de legi, dintre care 10 au fost promulgate
„Medalia de argint” la capitolul miniștri activi ca și parlamentari este Gabriela Firea, deținătoarea portofoliului Familiei. În calitate de senator PSD, aceasta a promovat în Parlament, de la alegerile generale din anul 2020, un număr de 27 de inițiative legislative, din care zece au devenit deja legi în vigoare.
Vorbim aici, printre altele, despre Legea 283/2022 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 Codul Muncii, republicată, precum și pentru modificarea și completarea OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, despre Legea 135/2022 pentru modificarea și completarea OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, despre Legea 184/2022 privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei” ori despre Legea 116/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului. Gabriela Firea a mai susținut adoptarea Legii 6/2022 pentru modificarea articolului 3 din legea cooperației agricole sau a Legii 86/2022 pentru modificarea și completarea Legii 98/2016 privind achizițiile publice și a Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
Ministrul Familiei, în calitatea sa de senator, a promovat sau susținut inițierea unora dintre legile de mai sus în colaborare cu actualul său coleg de Guvern, Angel Tîlvăr – ministrul Apărării Naționale. Acesta, în calitate de senator PSD, apare ca semnatar pentru 29 inițiative legislative, din care 6 au devenit legi.
Vicepremierul Grindeanu și-a trecut patru proiecte
Printre miniștrii-parlamentari fruntași se numără și actualul vicepremier Sorin Grindeanu, cel care deține și portofoliul Transporturilor. Grindeanu a revenit în Parlamentul României, după o pauză în administrația locală și ca președinte al ANCOM, la alegerile parlamentare din decembrie 2020. Înainte de a fi numit în Guvernul Ciucă, Grindeanu chiar a condus, pentru o perioadă de timp, Camera Deputaților.
De la începutul actualei legislaturi, Sorin Grindeanu a semnat nu mai puțin de 21 de inițiative legislative, din care, însă, numai patru au devenit legi promulgate și publicate în Monitorul Oficial al României. Alte proiecte de acte normative se află, încă, în diferite stadii ale procedurilor parlamentare.
Cele patru acte normative la care Grindeanu a contribuit și care au devenit deja operabile sunt Legea 287/2021 pentru completarea articolului 291 alineat 3 din legea 227/2015 privind Codul Fiscal, Legea 175/2022 privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, Legea 259/2022 privind înființarea Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 și Legea 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului.
Imediat după Grindeanu, la capitolul legi inițiate, se află ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Aflat la primul său mandat de deputat, Rafila este semnatarul a 19 inițiative legislative, din care cinci au devenit legi.
Cum s-au descurcat Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor
Premierul Nicolae Ciucă, președinte al Partidului Național Liberal, se află la primul său mandat de senator. În această calitate, fostul șef al Armatei Române a inițiat 11 proiecte de acte normative, dintre care șase au devenit legi.
Este vorba despre Legea 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, care îi are ca inițiatori principali pe parlamentarii Nelu Tătaru, Andrei Achimaș Cadariu, Alexandru Rafila, Adrian Streinu Cercel, Laszlo Attila, Nicoleta Pauliuc și Laura Iulia Scântei. Apoi, vorbim despre Legea 157/2022 pentru modificarea și completarea legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore. Nicolae Ciucă se află printre inițiatorii principali, alături de Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian și Virgil Popescu.
A treia lege susținută de premierul senator este Legea 24/2022 pentru modificarea OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, proiect inițiat de Nicoleta Pauliuc. Nicolae Ciucă este inițiatorul Legii 19/2022 pentru instituirea anului 2022 drept „Anul Smaranda Brăescu”. De asemenea, a mai semnat promovarea Legii 276/2021 pentru completarea OUG 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Iar, împreună cu Nicoleta Pauliuc, a inițiat Legea 278/2021 pentru modificarea articolului 18 din Legea 168.2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat.
Miniștrii UDMR, la coada clasamentului
Vicepremierul UDMR Kelemen Hunor este deputat în parlamentul României, iar, în actuala legislatură a inițiat tot 11 proiecte de lege, dintre care cinci au devenit legi. Printre acestea se află Legea 302/2021 pentru modificarea alineatului 7 al articolului 4 din OUG 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate pe perioada de programare 2007-2013, finanțate din fondurile UE aferente perioadei de programare 2014-2020 sau Legea 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și Holocaustului.
Colegul de Uniune, dar și de Guvern, al lui Kelemen Hunor, senatorul Tanczos Barna, ministrul Mediului, a reușit să inițieze, în actuala legislatură, nouă proiecte de acte normative, din care doar patru au devenit legi.
Alți doi miniștri cu activitate parlamentară notabilă sunt deputatul social-democrat Marius Budăi, ministru al Muncii în Guvernul Ciucă, cu 43 de inițiative legislative, din care 8 au devenit legi, și deputatul PNL Virgil Popescu, deținătorul portofoliului Energiei, care apare ca inițiator în dreptul a zece proiecte de lege, din care șase au fost adoptate de Parlament și promulgate de președintele României.
Deputatul „zero legi” este ministrul Justiției, Cătălin Predoiu
Pe lista miniștrilor parlamentari avem, însă, și câteva exemple de „așa nu”. Adică sunt deputați care nu au făcut nimic sau aproape nimic în această legislatură.
Cel mai elocvent exemplu este al actualului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, care este deputat al Partidului Național Liberal și care, de la alegerile din decembrie 2020, nu a inițiat nici măcar o singură lege ca parlamentar și nici nu a susținut, cu semnătură, vreo lege a vreunui coleg de-al său.
Ministrul Afacerilor Interne, deputatul PNL Lucian Bode, stă puțin mai bine. El a reușit să inițieze două proiecte de lege, din care nici măcar unul nu a fost adoptat de Parlamentul României. La fel ca și ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, senator PNL, care a inițiat șapte proiecte de lege, fără a reuși, însă, să treacă niciunul de Parlament.
Senatorul UDMR Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, care a deținut acest portofoliu și în cadrul Guvernului Cîțu, apare cu șase inițiative legislative. Din care doar una singură a devenit lege.
Ceilalți membri ai Cabinetului, Adrian Câciu – ministru al Finanțelor, Bogdan Aurescu – ministru de Externe, Marcel Boloș - ministrul Fondurilor Europene, Florin Spătaru – ministrul Economiei, Ligia Deca – ministrul Educației, Eduard Novak – ministrul Sportului, și Petre Daea – ministrul Agriculturii, aceștia nu puteau iniția proiecte de lege, întrucât nu sunt membri ai Parlamentului.