Cazurile de tensiuni sociale pe tema drepturilor minorităţilor sexuale se înmulţesc. După incidentele de la Muzeul Țăranului Român (MȚR), când protestatari „fundamentaliști” creștini au intrerupt proiecția unor filme cu personaje gay, un nou episod tensionat a avut loc zilele trecute -când activistului transgender Patrick Brăila nu i-a fost permisă organizarea unei conferinţă despre femeile din comunitatea LGBT, în Ateneul din Focşani. Asociația ACCEPT condamnă cenzura din instituţiile publiceîmpotriva comunității gay. La rândul ei, Biserica invită la dialog instituţiile statului pe tema moralei publice şi consideră protestul de la MȚR„întemeiat şi acceptabil, deoarece nu a fost unul violent”.
Asociația ACCEPT condamnă cenzura împotriva comunității LGBTdin instituţiile publice, după ce activistului transgender Patrick Brăila nu i-a fost permisă, sâmbătă, organizarea conferinţei "Women Talk"în Ateneul din Focșani. Conducerea instituţiei a explicat că nu poate permite ca o persoană transgender să se adreseze tinerilor din județ. "Ateneul Popular «Mr. Gh. Pastia» a retras sprijinul pentru organizarea acestui eveniment la presiunea membrilor Coaliției pentru Familie", se arată într-un comunicat al ACCEPT.
Problema drepturilor LGBTI a declanşat o dezbatere publică după ce, la începutul lunii, în incinta MŢR a fost oprită difuzarea filmului "123 de Bătăi pe Minut" de un grup de tineri cu icoane în mâini. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, consideră proiectarea filmului în incinta MŢR o enormă inadecvare şi un prilej de provocare a celor care respectă valorile creştine din această instituţie. El spune că statul român prin toate instituţiile sale are obligaţia de a prezerva morala publică în aceeaşi măsură în care apără minorităţile de abuzuri. Intrarea în coliziune a unor mesaje cu conţinut radical diferit, în spaţiul public, poate duce la o degradare a echilibrului social dacă autorităţile statului nu înţeleg să intre într-un dialog pe această temă, avertizează Vasile Bănescu.
Paradox: Legalitate fără morală
„Sintagma morală publică este trecută sub tăcere şi evitată în discursul public, care este despiritualizat, deoarece asistăm la o progresivă ideologizare a homosexualităţii şi la o apologie a legalismului, afirmă purtătorul de cuvânt al Patriathiei. Astăzi nu mai contează ceea ce este moral şi imoral, ci doar ceea ce este legal şi ilegal, spune acesta. "Există legi care nu au niciun temei moral şi mă gândesc la ce se întâmplă în Norvegia, cu Barnevernet, la ce se întâmplă în ţări în care purtarea unor însemne religioase sau indignarea morală au devenit o culpă, la promovarea mesajelor de tipul «Refuză normalitatea!», ceea ce este foarte grav, pentru că dacă refuzăm Normalitatea cu majusculă vom muri puţin câte puţin din punct de vedere moral", spune Vasile Bănescu. În viziunea reprezentantului BOR, minorităţile, sexuale sau nu, trebuie desigur protejate de stat împotriva unor periculoase atacuri reale, nu imaginare, dar aceste minorităţi, în măsura în care doresc să decidă și să impună în spaţiul public politici care promovează refuzul normalităţii, comit un grav abuz. Potrivit lui Bănescu, normalitatea vine de la normă (morală), iar o societate fără norme, fără repere etice, din care sunt evacuate memoria care ţine la o tradiţie vie, dinamică, o societate care refuză morala şi credinţa, pe care încearcă să o limiteze în manifestările ei pașnice, invocând imixitiunea acesteaia în dialogul public, devine „o societate infiorătoare și irespirabilă din punct de vedere spiritual”.
Biserica acuzată de teocraţie
Pretenţiile BOR de a-i cere statului impunerea unei morale publice sunt înspăimântătoare, iar fanatizarea promovată ca doctrină oficială este antidemocratică consideră preşedintele ASUR, Toma Pătraşcu. Totodată, acesta condamnă poziţia Bisericii referitoare la incidentul de la MŢR, deoarece legitimează huliganismul. Preşedintele ACCEPT, Florin Buhuceanu, califică drept jalinice afirmaţile lui Vasile Bănescu şi afirmă că "nicăieri în legislația românească sau europeană nu există dreptul de a discrimina ori a defăima un grup minoritar în numele sensibilităților religioase. E de sperat că BOR va înțelege că e nevoie de un dialog pastoral cu cei pe care-i diabolizează, însă deloc nu cred că încurajarea unor astfel de derapaje marginale ar ajuta vreodată".
”Spațiile culturale precum cel al Ateneului focșănean trebuie să rămână deschise întregii comunități locale, inclusiv celor ce aparţin minorităţilor etnice, sexuale sau religioase”
ACCEPT
"Consider un scandal logic proiectarea unor filme de propagandă homosexuală în incinta unui muzeu care a fost gândit ab initio ca un discurs muzeal și imagistic în cheie creștin-antropologică de Horia Bernea, un artist creștin de anvergură europeană, care considera el însuși că mărturia artistului se inserează în aceea operă de mânturie a lumii, o mântuire prin frumuseţe"
Purtător de cuvânt BOR