Marcel Ciolacu a confirmat că și-a depus candidatura pentru președinția PSD și atrage atenția că „nu va mai lăsa partidul pe mâna intereselor de grup”. Liderul interimar nu a luat, astfel, în calcul ipoteza de a renunța, chiar dacă, în ultimele zile, au existat voci care i-au cerut acest lucru. De altfel, Sorin Grindeanu, vehiculat ca potențial urmaș al lui Ciolacu la șefia PSD, spune că „nu este momentul pentru lupte interne”. Congresul va fi organizat după expirarea stării de alertă, iar dacă va fi ales, Marcel Ciolacu susține că este foarte posibilă o alianță electorală cu Pro România și ALDE în vederea alegerilor locale și parlamentare.
Contestat vehement de Codrin Ștefănescu, dar și de alți lideri zonali ai partidului, Marcel Ciolacu va candida la președiniția partidului. Acesta ignoră semnalele și susține că nu există tensiuni în interiorul formațiunii, chiar dacă „este normal să existe concurență într-un partid mare”. Ștefănescu acuza, ieri, că partidul a încăput pe mâna „unor securici și trădători”, că nume importante din PSD sunt marginalizate și a dat semnalul că formațiunea trebuie să fie „recuperată”. Fără să-l nominalizeze, Ciolacu i-a răspuns, precizând că aceia care l-au îndemnat să facă un pas în spate „trebuie să înţeleagă odată că acest partid nu mai poate fi confiscat pentru nişte interese mici, de grup. PSD este un partid de stânga consolidat şi serios. Acest partid are datoria de a crea o punte pentru viitoarele generaţii ale partidului”.
Optimizarea creșterii în sondaje
În legătură cu Congresul, care deja a fost amânat de mai multe ori, Marcel Ciolacu a precizat că majoritatea social-democraţilor îşi doresc un congres cât mai repede. Însă, ca și în cazul unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Orban, el nu va avea loc înainte de epuizarea stării de alertă. Surse social-democrate arată însă că moțiunea de cenzură este puțin probabil a fi depusă în perioada imediat următoare, având în vedere faptul că un PNL la guvernare, care acționează „în modul dezastruos în care o face de șapte luni”, este un avantaj pentru PSD, deoarece adversarul politic se erodează în sondajele de opinie. Aceleași surse mai arată că, în acest moment, PNL și PSD sunt foarte apropiate în intenția de vot, astfel încât intrarea la guvernare a social-democraților ar opri, probabil, acest trend până la alegeri.
Proiect electoral cu Ponta și Tăriceanu
Moțiunea cu care Ciolacu vrea să devină președinte plin al PSD se referă la un proiect în care să se adune toate forțele de stânga, dar și aliații cu accente liberale, cu care să guverneze în următorii ani. „Datoria mea şi a partidului este să avem un proiect politic. Dacă acest proiect politic este atractiv şi pentru alte forţe politice... eu nu vreau o adună turmă de lideri politici – ne-am strâns noi ca să punem mâna pe putere să avem acces la resurse. PSD trebuie să vină cu un proiect politic şi dacă Pro România, ALDE se regăsesc, ne punem pe treabă şi facem un program de guvernare... Aceasta este o logică de politică modernă”. Ciolacu arată că acest proiect vizează inclusiv o alianță electorală cu Pro România și ALDE pentru alegerile care urmează a avea loc.
Foștii premieri dau semnalul că „jocurile” sunt deja făcute
Foarte interesant este că Sorin Grindeanu, vehiculat ca posibil înlocuitor al lui Marcel Ciolacu la șefia PSD, denunță această posibilitate pe contul său de socializare și afirmă că „sub nicio formă nu e momentul unor noi frământări interne, unor lupte inutile în PSD. Am un mesaj ferm, e momentul unității, să lăsăm dorințele personale și să ne întoarcem fața către oameni”.
Semnalul că jocirile par a fi deja făcute în privința alegerilor din PSD îl dă și fostul premier Mihai Tudose, proaspăt întors de la partidul lui Victor Ponta. Tudose a avut o ieșire violentă la adresa Executivului PNL, pe care îl acuză că își bate joc de turism și de țările prietene. „A trecut o săptămână de la reuniunea cvadrilaterală a premierilor României, Bulgariei, Greciei și a președintelui Serbiei pentru coordonarea eliminării restricțiilor de circulație. S-a discutat despre un plan comun al măsurilor de relaxare. După videoconferință, cele trei țări din vecinătatea noastră au anunțat că își deschid granițele între ele pentru turiști, începând de la 1 iunie. Surprinzător (sau nu!), România întârzie să se alăture acestui demers comun”, afirmă Tudose.