O astfel de revizuire va fi efectuată pe baza Strategiei Naţionale de Apărare 2015-2019, a Cartei Albe a Apărării, aflată în dezbaterea Parlamentului, a Programului de înzestrare a armatei până în 2027, precum şi a Legii privind statutul cadrelor militare şi noului ghid al carierei militare, care vor fi promovate legislativ în acest an.
"Constituirea pe teritoriul României a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului Diviziei Multinaţionale din Sud-Est sunt menite să întărească postura de descurajare şi de apărare Alianţei Nord-Atlantice. În perioada imediat următoare, va avea loc şi operaţionalizarea Scutului Antirachetă de la Deveselu şi, mai apoi, transferul de autoritate al acestui sistem", a mai spus Cioloş, prezent la bilanţul pe anul trecut al Ministerului Apărării.
El a precizat că Parteneriatul Strategic cu SUA şi apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană au fost şi vor rămâne pilonii fundamentali ai politicii externe a României, în condiţiile în care contextul geo-politic este unul complicat, iar România rămâne o "ancoră de stabilitate" în regiune şi furnizor de securitate la graniţa estică a NATO şi frontiera externă a UE.
Din acest motiv, în opinia prim-ministrului, România trebuie să îşi întărească apărarea naţională, pe baza unui buget prevăzut să crească la echivalentul a minimum 2% din PIB anul viitor, menţinut la acest nivel pe o perioadă de 10 ani, dar şi să contribuie la misiunile colective de apărare din cadrul NATO.