În primul rând PSD, care e la mutare. O mutare obligatorie, dacă nu vrea să scadă sub 20%, parte din alegătorii săi au trecut la AUR. Este un prag psihologic și pentru liderul Sorin Grindeanu, a cărui cotă de încredere e mult sub scorul partidului. Și de aici această improvizație, zisa consultare a membrilor privind o schimbare. În orice caz, pentru PSD așa nu mai merge; ori pleacă inflexibilul Ilie Bolojan, asociat cu sărăcia și tăierile de tot felul, și atunci coaliția poate continua. Ori PSD e nevoit să iasă de la guvernare și să meargă în opozitie, unde nu-i place lui, și riscă să fie asociat cu AUR, un partid și mai nefrecventabil după înfrângerea suveraniștilor în Ungaria. Dar Ilie - Sărăcie a dat de gustul puterii și nu vrea să renunțe. PSD rămâne între două rele: să-și retraga miniștrii sau să voteze o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern.
Și PNL stă rău, dar altfel. El e încă tractat de Bolojan, apare pe la 15% . Dar locomotiva nu are o legătură organică cu garnitura. Bolojan a fost soluția de avarie după alegeri, dar nu pare integrat cu adevărat în partid. Nici nu are un profil politic clasic, dimpotrivă arată neatrăgător, crispat, încăpățânat, ca să nu zic altfel, deloc empatic la nevoile maselor, opac la cultură. Are un discurs de lemn, fără nuanțe și anunță mereu noi constrângeri. E inventiv la tăieri, reduceri, chiar pare să-i facă plăcere! Parcă n-a fost niciodată fericit...
În spatele lui în PNL nu se vede nimeni, pentru că Bolojan nu crește un urmaș și nici partidul nu-l produce sau nu-l arată. Asta face din PNL o formațiune invizibilă, informă, dependentă de un lider de conjunctură, repetă după el că trebuie să strângem cureaua. Mai departe ce? Nimeni nu știe. Rămânem campioni la inflație, recesiunea bate la ușă. Criza combustibililor mai lipsea...
Pe fondul muteniei PNL se aude tot mai tare și mai strident USR. A promovat în funcții oameni cu o pregătire profesională precară, dar buni de gură și cu tupeu. Un fel de cocoși în ring, fac spectacol și îi spun reformă. Dar dacă nimeni nu face? Discursul acesta îi ține undeva la 12 %. Stilul lor politic îi împinge anti-PSD, ceea ce-i permite PNL-ului să tacă odată în plus. Arbitrul acestei scene complicate ar trebui să fie președintele Dan. Dar nu reușește. Tot mai mult se conturează un profil de om bine intenționat, dar care nu poate. Omul care amână, pentru că nu e născut pentru asta. E doar răul cel mai mic. Are ambiție, dar n-are experiență, se teme de deciziile tranșante. Seamănă cu un boxer care nu luptă, nu lovește, doar ține adversarul de mâini. În plan extern a început să se descurce, între un Trump imprevizibil, periculos chiar și pentru el însuși și o Uniune Europeană rigidă, dar care încă ne finanțează. Dar în șerpăraia politică românească e nesigur, inadecvat, stingher ca un elev cu lecția neînvățată. În chestiunea justiției a ajuns sa fie contestat chiar de USR-ul lui…