Lucrările colocviului vor viza sistemele constituţionale ale statelor din Europa Centrală şi de Est care au apărut sau s-au consolidat în urma Tratatelor de la Paris, incluzând astfel România, care a reuşit să finalizeze procesul de unificare naţională prin unirea teritoriilor aflate sub dominaţie străină cu Vechiul Regat. În majoritatea ţărilor din noua Europă a sistemului de la Versailles a fost instituit un parlament bicameral sau unicameral, iar bazele ordinii constituţionale s-au întemeiat pe principiul separării puterilor în stat. La 28 martie 1923, prin Decretul Regal al regelui Ferdinand I al României, a fost promulgată Constituţia României Mari, votată de Parlament cu două zile mai devreme. Centenarul Constituţiei României Mari este, aşadar, un foarte bun prilej de reflecţie, pentru a promova o manifestare ştiinţifică menită să abordeze problematica sistemelor constituţionale, examinând condiţiile specifice ale fiecărei ţări din Europa Centrală şi de Est după Primul Război Mondial, configuraţia constituţională şi modul în care aceasta a evoluat în funcţie de specificul socio–politic–economic naţional şi local.
Statul, structura sa, rosturile şi raporturile sale cu societatea în Noua Europă rezultată în urma Tratatelor de la Paris sunt teme ce trebuie abordate dintr-o perspectivă comparativă, în contextul politic şi social al vremii. Europa de după Primul Război Mondial s-a schimbat radical, arhitectura constituţională a continentului reconfigurându-se în deceniul de după încheierea conflagraţiei, până la adoptarea constituţiei republicane spaniole din 1931. Constituţia democratică de la Weimar (1919) a fost urmată, în decurs de doar un an, de constituţiile finlandeză, austriacă, cehoslovacă şi estoniană. Transformările sociale resimţite în societăţile europene după Primul Război Mondial au dus la o largă afirmare a instituţiilor democratice, cu urmări definitorii asupra formelor de guvernare. Prăbuşirea a patru imperii şi fondarea republicilor care au apărut din cenuşa acestora au reprezentat triumful principiului suveranităţii naţionale. Sufragiul universal a fost o altă importantă cucerire democratică în cea mai mare parte a Europei; în Marea Britanie şi Germania, femeile au primit, de asemenea, dreptul la vot.
Lucrările colocviului se vor desfăşura în limba italiană, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, cu convingerea că obiectivele urmărite vor fi atinse şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi.
Programul Colocviului
10,30–10,40: Alocuţiuni de salut şi deschiderea lucrărilor
Moderator: Cristian Luca
10,40–11,00: Maurizio Cermel (Università Ca’ Foscari di Venezia), Nazioni, nazionalismi e minoranze dopo la Prima Guerra mondiale
11,00–11,20: Francesco Leoncini (Masarykova Společnost/Società Masaryk, Praga), La Costituzione «francese» di uno stato plurinazionale: il caso della Cecoslovacchia
11,20–11,40: Stefano Petrungaro (Università Ca’ Foscari di Venezia), Stato e società civile nella Jugoslavia postbellica
11,40–12,00: Coffee break
12,00–12,20: Giuseppe Mazzaglia (Società di storia patria per la Sicilia Orientale, Catania), La Costituzione della Repubblica Polacca del 21 marzo 1921
12,20–12,40: Andrea Franco (Università di Macerata), Il tentativo costituzionale della prima Ucraina indipendente (1918–1920): «l’esprit cosaque au pouvoir»?
12,40–13,00: Discuţii
13,00–15,00: Lunch break
Moderator: Francesco Leoncini
15,00–15,20: Alessandro Vagnini (Sapienza Università di Roma), La questione costituzionale ungherese 1919–1921
15,20–15,40: Stefano Santoro (Università di Trieste), La questione nazionale in Transilvania e la Costituzione romena del 1923
15,40–16,00: Cecilia Cârja, Ion Cârja (Universitatea «Babeş–Bolyai» din Cluj-Napoca), Chiesa Ortodossa e Chiesa Greco–Cattolica secondo la Costituzione romena del 1923
16,00–16,20: Coffee break
16,20–16,40: Davide Zaffi (Società di Studi Trentini di Scienze Storiche), Voci critiche contemporanee sulla Costituzione romena del 1923
16,40–17,00: Paolo Tomasella (Ente Regionale per il Patrimonio Culturale del Friuli Venezia Giulia), Cittadinanza e professioni liberali nella Costituzione della Grande Romania
17,00–18,00: Discuţii şi încheierea lucrărilor colocviului