Raport exploziv despre companiile de stat: pierderi de peste 1 miliard lei, falimente iminente și listări la bursă în pregătire
Un raport amplu prezentat Guvernului scoate la iveală dimensiunea reală a problemelor din companiile de stat din România. Cu datorii de miliarde și pierderi constante, Executivul ia în calcul măsuri radicale: închideri, falimente, listări la bursă și parteneriate strategice.
Datorii uriașe și pierderi care apasă bugetul
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a prezentat, joi, un document detaliat privind situația a 22 de companii de stat, iar concluziile sunt alarmante. Datoriile cumulate ajung la aproximativ 4,2 miliarde de lei, în timp ce pierderile nete din ultimul an analizat se ridică la circa 1,12 miliarde de lei.
„Cu pierderile companiilor de stat am fi putut să construim 3–4 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat oficialul după ședința de Guvern.
Cele mai mari probleme sunt înregistrate în sectorul feroviar și aerian. CFR Marfă, SNCFR RA și Romaero concentrează datorii de peste 3 miliarde de lei, în timp ce pierderile majore sunt raportate de CFR SA, CFR Marfă, TAROM și Metrorex.
„Sunt datorii istorice”, a explicat Oana Gheorghiu, adăugând că aceste companii reprezintă „găuri negre pentru economia României”.
Companii în prag de faliment și închideri inevitabile
Raportul propune măsuri drastice pentru mai multe companii considerate fără perspectivă. Opt dintre acestea sunt vizate pentru ieșirea din portofoliul statului, inclusiv prin faliment sau lichidare.
Un exemplu elocvent este Petrotrans, aflată în faliment încă din 2007. Situația este descrisă drept un simbol al ineficienței administrative.
„Petrotrans împlinește 19 ani de când o procedură (...) este tergiversată. (...) Singurii care au încasat bani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare”, a declarat vicepremierul, subliniind costurile absurde suportate de stat ani la rând.
CFR Marfă este, de asemenea, în centrul atenției, urmând să își declare falimentul până la 31 mai. Activitatea va fi preluată de o nouă companie, iar o parte dintre angajați au fost deja relocați sau au primit compensații.
„CFR Marfă își va declara falimentul până la 31 mai. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă.
Cei mai mulți angajați (din companiile propuse pentru lichidare) sunt la CFR Marfă. O parte dintre ei au fost deja angajați la Carpatica, o parte au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar, o altă parte se vor angaja probabil în continuare. Carpatica știu că face angajări în perioada următoare. Ministerul Transporturilor este într-un dialog constructiv cu sindicatul, nu sunt tensiuni acolo.”, spune Oana Gheorghiu.
Trei niveluri de urgență și decizii critice până în 2026
Documentul introduce un sistem de prioritizare a intervențiilor. Primul nivel vizează companiile aflate în situații critice, unde deciziile trebuie luate până la finalul anului 2026.
Printre acestea se află TAROM, unde restricțiile europene limitează acordarea de ajutoare de stat după această dată.
„Actualul model de business de la TAROM nu este sustenabil. Compania pierde bani (...) în ultimii zece ani”, a explicat Oana Gheorghiu, precizând că profitul recent nu a provenit din activitatea operațională.
Al doilea nivel include companii strategice precum Metrorex și CFR SA, unde sunt necesare reforme structurale, iar al treilea nivel vizează entități legate de PNRR, fără riscuri imediate.
Listări la bursă și privatizări parțiale
Pe lângă închideri, Guvernul analizează și valorificarea unor active prin listări la bursă. Cea mai importantă mișcare este listarea CEC Bank, considerată un candidat solid pentru un IPO major.
Alte companii propuse pentru listare sau vânzare parțială sunt:
Administrația Porturilor Maritime Constanța – pachet de 20%
Compania Națională Aeroporturi București – pachet de 20%
Salrom – până la 49%
Loteria Română – acțiuni noi și pachet de stat
Imprimeria Națională – ofertă publică inițială
Poșta Română – IPO după studiu de fezabilitate
Procesul ar urma să se desfășoare etapizat, după analize detaliate.
„Lista este doar în explorare. Urmează să fie supusă unei analize de specialitate. Cred că listarea e un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță. Nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, o analiză din partea ministerelor. (...) Ama avut întâlniri cu Bursa de Valori, cu bănci, cu alți actori din piață.”, a precizat vicepremierul.
În paralel, statul ar putea vinde pachete suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz, tranzacții estimate să aducă între 3 și 8 miliarde de lei la buget.
Presiune pe Guvern pentru decizii rapide
Raportul solicită adoptarea urgentă a unui Memorandum și lansarea unor noi analize pentru restul companiilor de stat. De asemenea, este cerut un mecanism clar de monitorizare și modificări legislative pentru deblocarea procedurilor de faliment.
În contextul în care unele situații pot deveni ireversibile încă din 2026, Executivul este pus în fața unor decizii economice majore, cu impact direct asupra bugetului și pieței muncii.