Jurnalul.ro Ştiri Politică Completele penale de 3 de la ÎCCJ, trimise de Florin Iordache pe masa CCR

Completele penale de 3 de la ÎCCJ, trimise de Florin Iordache pe masa CCR

de Ion Alexandru    |   

Sesizarea preşedintelui delegat al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, în legătură cu existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de nedesemnarea, la ÎCCJ, a unor completuri specializate care să judece cauzele în fond, a fost înregistrată ieri, la Curtea Constituţională. Urmează ca magistraţii CCR să pună chestiunea pe ordinea de zi. În paralel, Ministerul Justiţiei a redactat două proiecte de Ordonanţe de Urgenţă, vizând modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, inclusiv pentru repunerea în termen a posibilităţii formulării contestaţiilor în anulare de către persoanele condamnate de completurile de 5 judecători, declarate neconstituţionale, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Deputatul Florin Iordache, care îl înlocuieşte la şefia Camerei Deputaţilor pe Liviu Dragnea, a sesizat, la sfârşitul săptămânii trecute, Curtea Constituţională a României, în legătură cu existenţa unui nou conflict juridic de natură constituţională între Legislativ şi Înalta Curte. Cauza a fost înregistrată la CCR sub numărul 243E/2019, cu ziua de ieri, 25 martie, ca dosar nou creat la instanţa de contencios constituţional, urmând să fie pusă pe rol pentru dezbateri.

În motivarea sesizării, Florin Iordache acuză ÎCCJ că nu a alcătuit completuri specializate care să judece cauzele în fond, aşa cum prevede legea. “Este vorba  despre articolul 29, alineatul 1, din Legea nr. 78/2000, prin care se obligă toate instanţele să constituie complete specializate pentru corupţie”, precizează Iordache.

Articolul 29 din Legea 78/2000 este în vigoare în această formă din anul 2003, iar toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi, au respectat acestă prevedere. ÎCCJ este singura instanţă care nu a alcătuit completuri specializate, motiv pentru care, săptămâna trecută, avocaţii din dosarul angajărilor de la DGASPC Teleorman, care  se judecă în apel, la Completul de 5judecători şi în care, la fond, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, au formulat o excepţie a nulităţii absolute a condamnării, cu acelaşi obiect. Excepţia nu a fost luată în discuţie, ea fiind depusă la mapă.

 

Dragnea: Iohannis mă vrea la puşcărie, ca să doarmă liniştit

Este al doilea conflict juridic de natură constituţională sesizat, în ultimele şase luni, de Camera Deputaţilor. Florin Iordache a întocmit şi sesizarea cu privire la încheierea protocoalelor secrete de colaborare între SRI şi Parchetul General, datate 2009 şi 2016. Primul protocol a fost declarat de CCR ca ilegal şi neconstituţional, în timp ce, în privinţa celui de-al doilea protocol, magistraţii constituţionali l-au desfiinţat parţial. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a făcut câteva observaţii cu privire la această situaţie, ieri, după terminarea şedinţei CEx. “Florin Iordache m-a informat, azi-dimineaţă, că, la sfârşitul săptămânii trecute, a sesizat CCR. Mi-a spus că, în opinia lui, există un conflict constituţional. Că nu s-a respectat legea”, a precizat Dragnea. Acesta a adăugat că “Iohannis vrea să intru la puşcărie, ca să doarmă el liniştit, Eu îi transmit: Klaus, poate nu intru la puşcărie. Nu te culca pe o ureche!”.

Două proiecte de OUG, promovate de ministrul Tudorel Toader

Tot la sfârşitul săptămâni trecute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a redactat şi pus în dezbatere publică două proiecte de ordonanţă de urgenţă. Prima se referă la modificarea articolelor din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală, votate în Parlament şi declarate ca fiind constituţionale de către judecători CCR, dar şi un proiect de OUG legat de Decizia CCR de anul trecut cu privire la contestaţia în anulare pentru sentinţele definitive pronunţate de Completurile de 5 judecători constituite, de asemenea, cu încălcarea legii, începând cu anul 2014.

Astfel, proiectul privind contestaţia în anulare conţine un articol cu două alineate. În primul se arată: “Contestaţia în anulare pentru motivul prevăzut la art. 426, litera “d”, Teza I Cpp împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către completuri de 5 judecători ale ÎCCJ, după intrarea în vigoare a Codului de Procedură Penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare s-a împlinit anterior datei de 29 noiembrie 2018, poate fi introdusă de către oricare dintre titularii căilor de atac în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG”. De asemenea, proiectul mai prevede şi că, dacă se admite contestaţia în anulare, “cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se suspendă de la data desfiinţării hotărârii a cărei anulare se cere şi până la data pronunţării unei hotărâri, ca urmare a rejudecării apelului”.

 

Toni Greblă: Aşteptăm observaţiile

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a precizat că, în legătură cu OUG referitoare la modificarea codurilor penale, “acestea au fost transmise sistemului judiciar, pentru a-şi  exprima opinia. există obligaţia constituţională de a le transpune în legislaţie. Textele din CP şi CPP trebuie să fie în acord cu prevederile Curţii Constituţionale într-un termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii. Aşteptăm observaţii eventuale din tot sistemul judiciar. Apoi le vom examina şi se va decide. este evident că acele observaţii întemeiate vor fi avute în vedere pentru că acesta este rolul dezbaterii şi a punerii în discuţie a unor acte normative spre a vedea ce se poate legifera şi textele care pot să adune cât mai multe opinii favorabile”, a conchis Greblă.

Subiecte în articol: complete penale
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri