La sfârșitul lunii martie erau private de libertate 23.236 de persoane, cel mai mare număr înregistrat începând cu 2018, potrivit statisticii afișate de Administrația Națională a Penitenciarelor. De multe ori condițiile de detenție sunt inumane, iar din acest motiv România a fost condamnată în multe cauze de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) după ce mulți deținuți au reclamat acest lucru. Anul trecut CEDO a finalizat 951 de cereri de despăgubiri, după ce în 2021 numărul lor fusese de 261. Despăgubirile plătite de statul român din această cauză au depășit de-a lungul anilor 14 milioane de euro.
Pentru tratamente inumane sau degradante, România a fost pusă să plătească despăgubiri anul trecut la CEDO în 951 de cauze, apropiindu-se de recordul absolut de 968 stabilit în 2018. Conform recomandărilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) și ale dispozițiilor Ordinului ministrului Justiției 2772/C/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, este necesară asigurarea unei suprafețe de 4 mp pentru fiecare persoană privată de libertate, în situația cazării în comun, respectiv 6 mp, atunci când cazarea se face individual. În aceste condiții, capacitatea de cazare a sistemului penitenciar din România ar trebui limitată la un număr de circa 19.000 locuri de cazare, dar acesta este depășit.
3.655 de procese pierdute la CEDO
Situația despăgubirilor acordate deținuților prin hotărârile și deciziile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, înregistrate până la data de 31.12.2022 la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în urma comunicărilor transmise de Ministerul Finanțelor Publice, însumau 14.259.211 euro și 10.000 franci elvețieni, pentru 3.655 cereri soluționate. Perioada vizată este 2011-2022, iar la nivelul anului trecut s-au plătit despăgubiri în valoare de 2,88 milioane de euro. Cea mai mare sumă achitată a fost în 2017, ea ridicându-se la 3,23 milioane de euro.
Topul infracțiunilor în 2023
Violența împotriva persoanei este principala infracțiune comisă în țara noastră, iar la sfârșitul lunii februarie aceasta a reprezentat peste 42% din totalul infracțiunilor. A doua cea mai comisă infracțiune este cea contra patrimoniului (33,81%), după care la mare distanță vin infracțiunile care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege (12%) și cele prevăzute prin legi speciale (9,8%). Românii nu sunt interesați să falsifice bani sau alte documente, aceste infracțiuni reprezentând doar 0,26% din totalul celor săvârșite și, de asemenea, demonstrează că au o relație bună cu autoritățile, având în vedere că infracțiunile comise împotriva acestora reprezintă doar 0,89% din total.
Anul trecut a crescut gradul de indisciplină al deținuților. Dacă în 2021 au fost dispuse 10.735 de sancțiuni, dintre care 692 au fost cu izolare de colectiv, anul trecut au fost dictate 11.966 de sancțiuni, iar 704 au fost cu izolare.
7.800 de locuri până în 2025
Pentru perioada 2020 - 2025, Administrația Națională a Penitenciarelor și-a propus să creeze un număr de 7.849 locuri noi de cazare și să modernizeze alte 946. Anul trecut a fost crescută capacitatea de cazare cu 723 de locuri, după ce în 2021 numărul lor crescuse cu 216. În prezent, se află în construcție mai multe penitenciare care vor adăuga la final câteva mii de locuri de cazare, ceea ce va permite României să depășească faza condamnărilor la CEDO din cauza condițiilor de detenție. De exemplu, 1.900 locuri noi de cazare se vor crea prin înființarea a două penitenciare (Berceni și Unguriu) finanțate printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 221,5 milioane de euro (împrumut în valoare de 177 milioane de euro şi contribuţia României în valoare de 44,5 milioane de euro).
Violența împotriva femeilor, un flagel
Dacă violența împotriva persoanei este cea mai răspândită infracțiune, de cele mai multe ori femeile cad victime ale acestor acte. Datele statistice sunt alarmante și ele arată că nu mai puțin de 42 de femei și patru copii au murit anul trecut, în urma bătăilor și abuzurilor din familie, iar aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor. De asemenea, în 2022 au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție și peste 20.000 de ordine de protecție provizorii. În realitate, situația este mult mai dramatică, pentru că foarte multe victime ale violenței nu depun plângeri sau renunță la ele de teama agresorilor. Pe de altă parte, violența împotriva femeilor continuă și din cauza lipsei de reacție a martorilor unei agresiunii.