Liviu Dragnea nu-şi pune în joc mandatul de preşedinte al PSD la Congresul din 10 martie, restul funcţiilor de conducere vor fi alese în condiţiile dorite de el. În pofida unor declaraţii critice ale unor colegi de partid, care-şi simt poziţiile periclitate de eventuale alegeri interne, poziţia lui Dragnea în partid pare că s-a consolidat după şedinţa Comitetului Executiv Naţional de ieri.
Şedinţa Comitetului Executiv Naţional se anunţa una furtunoasă, cu declaraţii critice îndreptate, direct sau indirect, împotriva planului lui Liviu Dragnea de a stabili noi reguli privind alegerea conducerea PSD. „Organizarea de alegeri la Congres are, din propunerea mea, două obiective principale şi anume - să fie o repartizare completă şi echilibrată a conducerii PSD în toată ţara şi pentru asta propunerea este să fie 16 vicepreşedinţi, dintre care câte doi pe fiecare regiune. Al doilea obiectiv, să reîncepem să realizăm paritatea în partid în ceea ce priveşte bărbaţii şi femeile şi anume - să fie opt vicepreşedinţi bărbaţi şi opt vicepreşedinţi femei. Fiecare regiune să îşi aleagă vicepreşedintele bărbat şi vicepreşedintele femeie”, a anunţat Dragnea. Mai mult, se vor face şi alegeri pentru funcţia de preşedinte executiv, deţinută de către Niculae Bădălău, unul dintre liderii „rebeliunii” eşuate anti-Dragnea de la începutul anului. Surse din partid indică faptul că funcţia ar putea fi preluată de către Marian Neacşu, actualul secretar general. De altfel, organizaţia de Bacău a anunţat oficial că-l susţine pe Neacşu pentru această funcţie. Intenţiile lui Dragnea i-au alarmat pe cei care se ştiau căzuţi în dizgraţia preşedintelui. Cel mai dur a fost Codrin Ştefănescu, secretarul general adjunct, care a contraatacat cerând public lui Dragnea explicaţii pentru prezenţa sa la chiolhanurile organizate de fosta conducere a SRI. „Eu cred că e dator el să dea explicaţiile astea în interiorul partidului, să explice câte întâlniri de genul acesta a avut, de ce le-a avut şi în ce context. Poate, pur şi simplu, a fost obligat să participe. Poate a participat din plăcere”, a şarjat secretarul general adjunct care s-a declarat şi nemulţumit de alegerea pe regiuni a vicepreşedinţilor spunând că astfel unele persoane nu vor avea niciodată şansa de fi aleşi, exemplificând cu Liviu Pleşoianu şi Şerban Nicolae. „Cred că domnul Codrin Ştefănescu poate să ceară aceste explicaţii de la camaradul lui, Gabriel Oprea, de la asociatul lui, Gabriel Oprea, care sigur nu are legătură cu sistemul”, a replicat Dragnea. Mai nuanţată a fost Gabriela Firea. Ea a negat că ar face parte dintr-o tabără care ar dori înlăturarea lui Dragnea de la conducerea partidului, dar nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de revizuirea centrelor de putere din partid. „Consider că este o sinucidere politică faptul că în PSD sunt frământări care nu au până la urmă o motivaţie foarte clară şi foarte exactă”, a spus Firea. Ea a ameninţat că va demisiona din funcţiile politice deţinute dacă nu va primi sprijinul partidului şi al Guvernului pentru proiectele pe care vrea să le iniţieze în Capitală. Mai resemnat părea Nicolae Bănicioiu. „Eu sper totuşi să nu trecem la numiri şi să sper mai ţinem acest obicei de a avea democraţie internă în partid, adică să admitem candidaturi”, a comentat fostul ministru al Sănătăţii. Mai prudenţi, Niculae Bădălău şi Marian Oprişan, şi el printre susţinătorii lui Mihai Tudose împotriva lui Dragnea, au anunţat că vor decide dacă vor candida după şedinţa Comitetului Executiv.
Semnalul rebaronizării
Nemulţumiţii nu au reuşit să adune în jurul lor alţi lideri ai partidului astfel că succesul lui Dragnea a fost unul general, el fiind singurul al cărui post nu va fi „scos la concurs” în cadrul Congresului. „I-am întrebat pe colegii mei şi a fost părerea generală că nu este nevoie de asta (de vot de încredere pentru preşedintele PSD - n.r.) pentru că, pe de o parte, au fost rezoluţii de susţinere din toate organizaţiile şi colegii mei au spus că toate organizaţiile au spus că nu este nevoie de asta”, a anunţat Dragnea. Toate aceste decizii au fost sprijinite de un vot copleşitor, Dragnea menţionând că au fost „doar trei sau cinci abţineri”. O altă decizie foarte importantă este eliminarea interdicţiei ca preşedinţii de organizaţii judeţene să candideze pentru funcţii din Biroul Permanent Naţional. Consecinţele acestei decizii sunt greu de estimat la momentul actual. Teoretic, va întări considerabil influenţa unor lideri din teritoriu care vor fi deveni mult mai puternici în raport cu conducerea centrală şi, implicit, cu preşedintele partidului. Depinde însă cum vor fi făcute jocurile la Congresul din 10 martie şi cum va reuşi Dragnea să impună în funcţiile de vicepreşedinte oameni care îi sunt fideli. Dacă va reuşi, este probabil ca unor actuali „baroni locali” care controlează filiale foarte puternice, precum Bădălău la Giurgiu şi Oprişan la Vrancea să le fie blocat accesul în conducerea partidului. Plus este greu de prevăzut care vor fi rezultatele rezervării pentru femei a opt locuri de vicepreşedinte. Dragnea a arătat de-a lungul timpului o susţinere consecventă a unor social-democrate din partid. „Ţara are nevoie de o abordare echilibrată, iar susţinerea pentru femei nu este un moft”, a spus ieri Dragnea. Pe termen lung însă, decizia de ieri privind cumulul funcţiilor de vicepreşedinte şi lider deorganizaţie judeţeană ar putea să slăbească puterea preşedintelui în raport cu baronii partidului.
Decizia privind desemnarea candidatului la alegerile prezidenţiale din 2019 nu va fi luată laacest Congres, Dragnea apreciind că este prematură o nominalizare
Suntem cu toţii vinovaţi pentru că am recomandat la Palatul Victoria echipe neperformante. Au fost şi miniştri buni, dar care nu prea au fost lăsaţi să îşi facă treaba din păcate, dar, după cum ştiţi, managementul acestor Guverne nu a fost unul care să dea performanţă Gabriela Firea