Abuzul de alcool este, evident, nociv pentru sănătate. Cu toate acestea, consumul unei cantităţi mici poate îmbunătăţi pronunţia într-o conversaţie într-o limbă străină, au arătat cercetători britanici şi olandezi într-un nou studiu publicat la 18 octombrie în revista Journal of Psychopharmacology.
Este bine stabilit că alcoolul afectează funcţiile cognitive şi motorii. "Funcţiile executive" ale creierului, care includ capacitatea de a ne aminti, de a acorda atenţie şi de a inhiba comportamentele necorespunzătoare, sunt deosebit de sensibile la efectele acute ale alcoolului. Dat fiind faptul că funcţiile executive sunt importante atunci când vorbim a doua limbă (non-nativă), se poate aştepta ca alcoolul să afecteze această abilitate.
Pe de altă parte, alcoolul creşte încrederea în sine şi reduce anxietatea socială, ambele fiind de aşteptat să îmbunătăţească capacitatea lingvistică atunci când interacţionează cu o altă persoană. Mai mult, mulţi vorbitori bilingvi consideră că îşi pot îmbunătăţi astfel capacitatea de a vorbi a doua limbă. Scopul acestui studiu experimental realizat de cercetători de la Universitatea din Maastricht, Universitatea din Liverpool şi King's College din Londra, a fost de a testa pentru prima dată aceste predicţii opuse, după cum se explică într-un comunicat publicat la 19 octombrie pe site-ul Universităţii din Maastricht, maastrichtuniversity.nl.
Cercetătorii au supus unui test 50 de persoane a căror limbă natală este germana şi care studiază la Universitatea din Maastricht, în Olanda. Toţi subiecţii, care au învăţat recent să vorbească, să citească şi să scrie în olandeză, au trebuit să vorbească cu un olandez timp de 2 minute, după ce jumătate dintre ei au băut un pahar de apă, iar cealaltă jumătate a consumat o cantitate de alcool în funcţie de greutatea lor (echivalentul unei beri pentru un om de aproximativ 70 de kilograme),
Rezultatul a fost că cei care au consumat alcool au fost mai bine cotaţi de interlocutorii lor olandezi decât colegii lor perfect sobri, mai ales în ceea ce priveşte pronunţia. O posibilă explicaţie ar putea fi efectul alcoolului de reducere a anxietăţii. Dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a testa acest lucru, spun cercetătorii care amintesc că o cantitate mare de alcool afectează în mod negativ discursul.
Întrucât participanţii la studiu au ştiut ce au consumat, este imposibil să se determine dacă este vorba de un efect biologic al consumului de alcool sau dacă este un efect psihologic. "În viitor, cercetarea va trebui să includă un placebo la alcool", precizează autorii cercetării, care a fost finanţată de Universitatea din Maastricht.
Legătura dintre o bună pronunţie într-o limbă străină şi consumul moderat de alcool a mai fost studiată şi în trecut. Astfel, în 1972, un studiu a constatat că subiecţii americani care au băut doze mici de alcool şi-au îmbunătăţit pronunţia unor cuvinte în limba thailandeză.
În acelaşi timp, fără nicio surpriză, multe studii au confirmat deja că, cu cât cineva este mai beat, cu atât este mai puţin capabil să vorbească în mod corespunzător inclusiv în limba sa maternă. ''Aparent, a bea şapte shot-uri de Bourbon 86 proof (43 % alcool) a fost suficient pentru ca participanţii să-l schimbe pe L în R şi pe S în Ş, chiar şi atunci când era vorba de nativi anglofoni vorbind în engleză'', potrivit unui studiu citat în 2014 de revista Slate.AGERPRES