Somn bun şi mult, gândire pozitivă, o viaţă liniştită, multă mişcare şi... fasole! Este ceea ce ne recomandă cei mai buni specialişti care tratează boala Parkinson de zeci de ani. Pentru a întârzia cât mai mult declanşarea acestei afecţiuni foarte grave şi ireversibile, avem nevoie mai mult de un stil de viaţă sănătos decât de medicamente. De altfel, în toate fazele bolii, nu doar medicamentele sunt necesare, ci se recomandă acelaşi stil de viaţă corect.
Cercetătorii au descoperit că factorii de risc în declanșarea bolii Parkinson sunt somnul, alimentația, mișcarea și, în general, stilul de viață. Cei care dorm puțin și prost, care mănâncă nesănătos, nu fac mișcare și au un stil de viață marcat de stres au tot atâtea motive de îngrijorare în privința declanșării bolii Parkinson, care nu este o boală a sistemului nervos, așa cum s-a crezut foarte mult timp, ci este un cumul de boli, o dereglare a întregului organism, ce se poate declanșa de la oricare dintre organe, nu doar de la creier. Eliminarea factorilor de risc, atât cât se poate, înseamnă, pe de altă parte, întârzierea declanșării bolii cu peste zece ani. „Stilul de viaţă este foarte important.
În primul rând cantitatea de somn pe care ne-o administrăm, câte ore dormim şi când dormim. Se pare că există mecanisme foarte importante neuroprotective şi de regenerare care se accelerează în timpul somnului. De fapt, rolul somnului este acela de a reseta sistemele creierului şi ale întregului sistem nervos, de a regenera”, a explicat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), cu ocazia celei de-a şasea ediţii a Cursului Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor, desfăşurat la Poiana Braşov, în perioada 30 martie-1 aprilie.
Interpretarea viselor, în varianta neurologilor În faza cea mai profundă a somnului, atunci când corpul nu ar trebui să se miște, la bolnavii de Parkinson se observă mişcări ale mâinilor şi picioarelor, dar s-a constatat că tot în această fază a somnului ei au și un anumit tip de coșmaruri. Tipurile de coșmaruri specifice bolii Parkinson s-au descoperit în Minesotta în 1987, când pacienţii care aveau aceste mişcări nocturne și care au fost înregistraţi prin polisomnografie, au fost apoi intervievaţi, pentru a se afla ce visează. „S-a observat că 80% au spus că visează oameni care îi atacă și care țipă, câini, sânge, dar și senzația de zbor. S-a constatat că cei care au astfel de coșmaruri au un risc de apariție a bolii Parkinson crescut”, a explicat şi dr. Cristian Falup-Pecurariu, Universitatea Transilvania Braşov. În urma cercetărilor s-a constatat că circa 50% dintre cei care au aceste vise pot face boala Parkinson după cinci ani şi 90% dintre ei după 10 ani. „Practic, este o probabilitate foarte mare să se declanşeze boala. Cu cât pacientul are mai muţi factori de risc, cu atât probabilitatea de a dezvolta boala Parkinson este mai mare. Nu înseamnă că toţi cei care au factorii de risc vor dezvolta boala Parkinson”, mai spune specialistul.
Ce este o alimentaţie sănătoasă
Alţi importanţi luptători împotriva bolii Parkinson sunt alimentaţia şi stilul de viaţă. Orice dezechilibru pe care ni-l provocăm, fie printr-o alimentaţie agresivă, fie prin ceea ce facem în fiecare zi, devine un factor de risc şi poate conduce la apariţia bolii mai devreme, pentru cei care deja au primele semne ale acestei maladii. Nutriţia joacă un rol important în sănătatea bolnavilor de Parkinson. Specialiştii propun o paletă specifică de principii pentru dieta alimentară: să se mănânce mai mult cereale integrale, legume şi fructe, iar la cină, un pahar de lapte sau iaurt. De asemenea, se recomandă foarte multă fasole, care are un conţinut bogat de levodopa naturală și contribuie la prelungirea eficacităţii medicamentelor de levodopa. Cantitatea de carne recomandată este de până la 50 de grame pe zi, nutriţioniştii susţinând că este mai bine să se mănânce, în timpul mesei de seară, carne slabă, peşte şi legume, evitând alimentele cu multă grăsime, pentru că aceasta va afecta absorbirea medicamentelor levodopa.
Totodată, consumul zilnic de ceai verde şi cafea poate reduce simptomele Parkinson, contribuind la întârzierea progresării bolii. În cazul bolnavilor de Parkinson, grăsimile sunt considerate cele mai nocive și ar trebui excluse.
Specialiştii arată că exerciţiile fizice favorizează tratamentul bolii, dar avertizează că trebuie evitate sporturile intense. După apariţia primelor semne de Parkinson, neurologii stabilesc doar anumite tipuri de mişcare şi de kinetoterapie. Se recomandă mai ales dansul şi artele marţiale.