Jurnalul.ro Ştiri Politică Cristoiu: Căderea lui Klaus Iohannis a început în urmă cu un an, la alegerile din 6 decembrie 2020

Cristoiu: Căderea lui Klaus Iohannis a început în urmă cu un an, la alegerile din 6 decembrie 2020

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că, la un an de la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis s-a prăbuşit în sondajele privind încrederea românilor în preşedinte, prăbuşire începută odată cu scrutinul din 6 decembrie 2020 şi accentuată de aducerea PSD la guvernare, într-o coaliţie alături de PNL.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Luni, 6 decembrie 2021, s-a împlinit un an de la alegerile parlamentare din 2020. Pe marginea acestei aniversări nu s-a făcut tărăboiul pe care-l aşteptam cu toţii.

Explicabil.

Din 25 noiembrie 2021, România e condusă de o Coaliţie de Dreapta-Stînga, dintre PNL - PSD - UDMR - Minorităţi. După alegerile din 6 decembrie 2020 s-a format şi a guvernat o Coaliţie de Centru Dreapta alcătuită din PNL, USR şi UDMR. Această Coaliţie s-a dus dracului în urma Crizei politice de două luni şi ceva, declanşate pe 1 septembrie 2021, prin revocarea intempestivă şi brutală a ministrului USR al Justiţiei, Stelian Ion. Dacă această Coaliţie ar fi fost şi azi la Putere, mai mult ca sigur împlinirea unui an de la alegeri ar fi fost sărbătorită sub semnul:

Un an de la Victoria Dreptei în alegeri.
Un an de la trecerea PSD în Opoziţie.
Cum însă USR e acum în Opoziţie şi PSD e la Guvernare, împreună cu PNL, aniversarea a fost trecută practic sub tăcere. PNL n-a avut interesul s-o menţioneze. Ar fi trebuit să atragă atenţia că PSD, Ciuma Roşie, de a cărei trecere în Opoziţie ţopăia de bucurie Klaus Iohannis pe 7 decembrie 2020, e acum la Putere. Dar nu numai atît. Toate sondajele dau PSD procentaje ameţitoare pentru un partid de Opoziţie după numai un an de la alegeri. PSD, se înţelege, n-are chef să sărbătorească. Ar reaminti electoratului PSD-ist de decizia neconstituţională a lui Klaus Iohannis de a desemna premierul de la partidul clasat pe locul al doilea. USR, se înţelege, s-ar simţi stingherită să sărbătorească o victorie care, pînă la urmă, la nici un an de guvernare , a dus-o în Opoziţie.

Unii comentatori (puţini) au acordat evenimentului cîteva gînduri scrise. Noi nu ne-am înscris în grupul lor. Noi am considerat şi considerăm că merită atenţie nu aniversarea zilei de 6 decembrie 2020, ci aniversarea zilei de 7 decembrie 2020.

Pe 7 decembrie 2020, la ora 18, cînd rezultatele oficiale se apropiau de încheiere, Klaus Iohannis a susţinut la Cotroceni o Declaraţie de presă. A fost, de altfel, singura intervenţie publică în care preşedintele a comentat rezultatul alegerilor. Cum domnia sa nu acordă interviuri, ţine rar conferinţe de presă, singurul moment în care preşedintele României a făcut o radiografie a rezultatelor a fost cel din 7 decembrie 2020, ora 18. La 6 ani de mandat, cu un succes strălucitor la prezidenţialele din 2019, cu un Guvern al lui, instalat în octombrie 2019 şi ipostaza de Lider al Dreptei. De la această apreciere a trecut un an de zile. Un an de eşecuri ale Guvernării de Centru Dreapta. Un an în care nici unul dintre angajamentele luate de Klaus Iohannis înainte de alegeri în materie de resetare a României nu s-a concretizat. Un an în care, la un moment dat, PSD a fost invitat de Klaus Iohannis să salveze PNL de la dezastrul alegerilor anticipate.

Judecată din perspectiva zilei de azi, Declaraţia din 7 decembrie 2020 stupefiază prin discrepanţa dintre aprecierea realităţii şi realitatea propriu-zisă.

Cînd se referă la acest aspect, mulţi comentatori invocă rîndurile în care Klaus Iohannis anunţa entuziasmat că alegerile au trimis PSD în Opoziţie. Şi nu pentru patru ani, pînă la scrutinul din 2024, ci pentru un deceniu, dacă nu pentru totdeauna. După un an de Opoziţie, PSD a revenit la butoane. Şi la ce butoane!

Eu însă m-aş opri asupra unei alte discrepanţe dintre realităţi şi aprecierea realităţilor. Ea vizează rîndurile dedicate slabei prezenţa la vot:

<În acelaşi timp însă trebuie să fim foarte sinceri – participarea la vot a fost redusă şi este foarte clar că sînt mulţi români care fie nu au primit suficiente informaţii despre aceste alegeri, fie sînt pur şi simplu nemulţumiţi, de mine, de partide, de întreaga clasă politică sau de anumite măsuri care au fost luate.

Eu văd aceste lucruri şi este important ca noi, toţi politicienii, să vedem aceste lucruri, să le analizăm şi să venim în întîmpinarea românilor care nu au mers la vot din varii motive. Aceste motive trebuie elucidate şi sînt foarte hotărît ca în următoarea perioadă, împreună cu guvernul care se va forma, să analizăm cu maximă seriozitate toate aceste chestiuni.>

Alegerile din 6 decembrie 2020 au fost pentru Klaus Iohannis un categoric eşec. Şi cînd spun asta nu mă refer la clasarea PNL pe locul al doilea, cu un scor umilitor dacă ne gîndim la pretenţiile acestui partid, ivit din fuziunea a două partide puternice. Nu mă refer la împărţirea electoratului de Dreapta de către PNL cu USRPLUS, un partid nu demult înfiinţat, lipsit de structuri în teritoriu, ocolit de presa mogulilor.

Mă refer la prezenţa la vot.

Mulţi au pus această prezenţă slabă pe seama Pandemiei. Klaus Iohannis o pune pe seama slabei informări. În comentariul din 7 decembrie 2020 de pe cristoiublog.ro, eu vedeam această slabă prezenţă ca un mesaj puternic antiIohannis dat de poporul român lui Klaus Iohannis. Scriam pe 7 decembrie 2020, sub titlul Prin votul de duminică, 6 decembrie 2020, românii au scos limba la Marele Reformator Klaus Iohannis:

<Anul acesta era însă un motiv temeinic, un motiv uriaş de prezenţă la vot.

Aşa cum am scris de nenumărate ori pînă acum, Klaus Iohannis a transformat alegerile parlamentare în altceva decît un simplu exerciţiu democratic. În zeci de rînduri în ultima vreme el a prezentat 6 decembrie 2020 ca o piatră de hotar în Istoria Patriei. Scriam la un moment dat, în timpul campaniei electorale:

«Pentru Klaus Iohannis, alegerile din 6 decembrie 2020 vor rămîne în destinul Patriei de importanţa crucială a lui 24 ianuarie 1859, a lui 1 decembrie 1918, a lui 23 august 1944 şi mai ales a lui 22 decembrie 1989. Asta deoarece, în viziunea lui Klaus Iohannis, expusă în seria de conferinţe de presă de la Cotroceni, România va fi alta după 6 decembrie 2020.

N-a fost conferinţă de presă la Cotroceni, în hotarele căreia Klaus Iohannis, pe lîngă atacarea PSD, umăr la umăr în această chibiţăreală electorală cu Adrian Zuckerman, ambasadorul lui Donald Trump în România, să nu înfăţişeze perioada de după 6 decembrie 2020 ca una a Marilor Reforme, toate iniţiate şi conduse de El.

Aşa cum am mai scris, alegerile parlamentare de anul acesta sînt extrase de Klaus Iohannis din seria confruntărilor între partide, ba chiar şi din cea a alternanţei la Putere, pentru a fi plasate în seria marilor evenimente care au marcat Istoria României. Într-un eseu mai vechi al meu am semnalat existenţa clişeului O nouă eră în retorica politicienilor din istoria modernă a României. La o Eră nouă se gîndeşte Klaus Iohannis ca deschizîndu-se după 6 decembrie 2020, deşi n-o spune (încă n-o spune deschis). Această Eră nouă va fi una a Marilor Reforme în toate domeniile: de la cel al Siguranţei naţionale pînă la cel de Sănătate. (...)

Şi ele, aceste Reforme, vor deschide o Eră Nouă în Istoria Patriei, care vor schimba România din temelii, astfel încît manualul de Istorie din viitor se vor împărţi în două:

O parte, dedicată Istoriei de pînă la 6 decembrie 2020.

Cealaltă parte, dedicată Istoriei de după 6 decembrie 2020.

Prima parte va fi tipărită cu litere cenuşii. A doua, cu litere colorate. Iar capitolul dedicat anilor 2020-2024, celor patru ani (rămaşi) de mandat al lui Klaus Iohannis, vor fi tipărite pe hîrtie velină. Pentru a face atractiv acest capitol foile veline vor fi unse cu miere, cine le va citi se va linge pe degete de plăcerea lecturii.»

Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să iasă la vot şi să-i dea lui Klaus Iohannis majoritatea zdrobitoare pentru că el urma să reseteze România.

La o asemenea miză, prezenţa ar fi trebuit să fie uriaşă. Cum să nu mergi la vot cînd Preşedintele îţi spune că astfel dai temeiuri pentru Marile Reforme, pentru Resetarea României?

Prezenţa la vot a fost de 31,84 %, cea mai mică din postdecembrism. Românii au scos limba la Marele Reformator. Au arătat că nu-i interesează chestiunea. Cu o asemenea prezenţă, legitimitatea Reformelor e minimă. Cum să resetezi România cînd majoritatea românilor nu ţi-au dat mandat pentru asta?>

Azi Klaus Iohannis se află la una dintre cele mai de jos cote în sondajele dedicate încrederii în politicieni.

Această cădere e pusă pe seama strădaniilor depuse de Klaus Iohannis pentru formarea Coaliţiei PNL-PSD, mai precis pentru aducerea PSD la Putere.

Eu cred însă că momentul formării Coaliţiei a fost doar momentul ultim al căderii.

În realitate, Căderea a început o dată cu alegerile din 6 decembrie 2020.

Alegeri care, prin prezenţa slabă, au dovedit că Poporul nu mai răspunde la chemările lui Klaus Iohannis.

Dacă preşedintele s-ar fi bucurat de simpatia poporului, formarea Coaliţiei nu i-ar fi adus o cădere în sondaje.

Dacă un Conducător e iubit de Popor, Poporul vede în orice decizie a Conducătorului un prilej de a-l iubi şi mai tare.”

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: Klaus Iohannis
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri