În prag de iarnă, fiind vorba mai ales de persoane din grupele de risc, statul ar fi trebuit să găsească soluții, însă firmele care fac distribuția buteliilor de gaz pentru gospodării nu se pot impune în fața autorităților. Aceste firme au fost lăsate fără activitate, de aproape o lună, în mai multe zone din țară, pentru că nu se mai încarcă buteliile cu Butan - singurul gaz care este admis pentru această activitate. Distribuitorii spun că la stațiile GPL care au fost închise se încarcă buteliile ilegal, pe timp de noapte, deși este foarte periculos, existând pericolul permanent de explozie, atât la respectivele stații, cât și în casele oamenilor care folosesc buteliile. Speriați de ceea ce ei numesc „mafia GPL-ului”, mai mulți distribuitori au povestit prin ce trec în această perioadă, sub protecția anonimatului.
În special partea de sud a României este afectată de lipsa buteliilor cu gaz pentru gospodării, după explozia care a avut loc la stația de alimentare cu GPL de la Crevedia, pe 26 august. Patronii micilor firme de distribuție care preiau buteliile de la stațiile de încărcare și le vând către populație spun că se așteptau să le meargă mai bine afacerile după ce au fost închise mai multe stații de alimentare cu GPL găsite cu nereguli grave de funcționare. Însă de la finalul lunii septembrie a-nceput criza de butelii, deși nu există și o criză de gaz în România.
Distribuitorii susțin că stațiile GPL funcționează ilegal pe timpul nopții, iar astfel au ajuns la bănuiala că „mafia GPL-ului” le impune celor care au stații de încărcare Butan Gaz să nu mai vândă butelii, pentru a menține artificial această criză pe piață, astfel încât să poată vinde ei în continuare GPL.
„Noi acum nu avem gaz, pentru că mafia GPL-ului, din cauza căreia s-a produs și tragedia de la Crevedia, a stopat cumva activitatea stațiilor de încărcare cu Butan. Stațiile GPL au fost închise doar teoretic, pentru că ele funcționează ilegal, noaptea. Buteliile de uz casnic se alimentează cu Butan, nu cu GPL auto. Dar cei care au aceste stații de încărcare cu GPL încarcă în continuare butelii, ilegal. Noi, distribuitorii, luăm buteliile de la stațiile de îmbuteliere cu Butan, dar de aproape o lună nu am mai luat nicio butelie”, a explicat, pentru Jurnalul, un distribuitor de butelii.
Nu au mai vândut nimic, de o lună
Unii stau ore în șir la cozi interminabile, pentru a putea cumpăra o butelie, alții reușesc să le ia de la distribuitorii care aduc cel mult 5 sau 6 pe zi, deși un astfel de distribuitor care deservește de obicei mai multe localități vindea înainte de această criză până la 10.000 de butelii pe lună. Acum sunt distribuitori care nu au mai vândut deloc, de aproape o lună.
„Depozitele noastre sunt goale, iar oamenii se duc tot către ei, să cumpere butelii încărcate cu GPL, dar activitatea se desfășoară doar pe timpul nopții. Oamenii sunt disperați și cumpără orice. Stațiile de îmbuteliere iau gaz de la stațiile mari, iar cineva a oprit robinetul către aceste stații, deși nu există o criză a gazelor. Cei cu GPL își fac treaba în continuare și nimeni nu-i mai controlează. Ei aveau o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro și nu se vor opri niciodată. Stațiile de încărcare nu mai au de unde să ia Butan ca să încarce buteliile. Oamenii se expun astfel riscului de a le bubui buteliile în case, pentru că este foarte periculos să încarci cu GLP”, a explicat, pentru Jurnalul, alt distribuitor local de butelii.
Sunt furioși pe autorități și le acuză de complicitate
Cei care au aceste mici afaceri locale de distribuție a buteliilor sunt furioși pe autoritățile pe care le acuză că nu și-au făcut treaba. „Buteliile încărcate cu GPL se deteriorează, sunt umflate. Au mai bubuit până acum, dar norocul a fost că nu a murit nimeni. În GPL-ul auto există o concentrație mai mare de Propan, este o presiune mai mare. De aceea se încarcă în butelii speciale, autorizate pentru așa ceva. De aceea ei fac o activitate ilegală. Ne-au deteriorat milioane de ambalaje, iar acum au venit controalele la stațiile de încărcare, să le spună că nu mai au voie să încarce acele ambalaje. Cumva, totul e făcut ca să ne pună nouă bețe-n roate”, spune al treilea distribuitor.
Imediat după tragedia de la Crevedia, județul Dâmbovița, patronii stației GPL care a explodat, Ionuţ Daniel Doldurea şi Cosmin Ionuţ Stîngă, au fost arestați pentru 30 de zile, fiind acuzați de distrugere din culpă, care a avut ca urmare un dezastru. Dar despre cei care ar fi putut opri acest dezastru au vorbit, încă de la început, chiar unii angajați ai ISU, care au explicat, pentru Jurnalul, că bomba de la Crevedia putea fi închisă de colegii lor, iar simpla aplicare a amenzilor, cu retragerea autorizației a fost, de fapt, doar o modalitate prin care i-au asigurat pe patronii stației GLP că vor fi scutiți de controale ulterioare, în timp ce ISU s-a acoperit în documente, inspectorii justificând astfel că și-au făcut treaba.
Același lucru pare că se întâmplă în continuare, conform informațiilor care vin de la distribuitorii de butelii din mai multe zone ale țării, ale căror afaceri sunt afectate de criza artificială a gazului.
Rețeaua de crimă organizată încă funcționează
După arestarea patronilor de la stația GPL care a explodat pe 26 august, ancheta s-a extins și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) au dispus extinderea urmăririi penale și prelungirea măsurii arestului preventiv dispusă pe numele inculpaților. Au fost 6 morți, 55 de răniți, 7 case distruse total și alte 82 distruse parțial, la care s-au adăugat și alte pagube materiale, pe o rază de aprox. 1,5 km, conform PÎCCJ. 132 de persoane s-au constituit parte civilă în cauză, suma totală cerută ca despăgubire fiind de 26.463.543 euro și 615.535 lei. Se cercetează și constituirea unei rețele de crimă organizată care a dus la acest dezastru.
Au urmat controale la toate stațiile GPL din țară și multe au fost închise. Aceasta este și situația în zonele în care au afacerile cu butelii distribuitorii care nu mai au ce să vândă de aproape o lună, toate fiind în sudul României, unde criza este mai gravă. Ceea ce nu au aflat încă autoritățile - care ar fi trebuit să controleze activitatea acelor stații GPL și pe timp de noapte – știu deja toți cei care cumpără butelii. Oricând se pot produce alte tragedii, din cauza acestor probleme nerezolvate de autorități.
Cui îi mai folosește această situație
Criza artificială a gazului pentru butelii mai servește și statului, pentru că din 2020, Guvernul României și-a asumat niște indicatori imposibil de atins în extinderea rețelelor de alimentare cu gaz metan. O astfel de situație, mai ales în prag de iarnă și înainte de anul electoral 2024, ar putea forța Unitățile Administrativ-Teritoriale să depună urgent proiecte pentru rețelele de gaze din localități, iar pe consumatori i-ar forța să se racordeze în cel mai scurt timp, rezolvând astfel și problema indicatorilor din statisticile guvernamentale, în raportările ulterioare la UE.
În anul 2020, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență pentru Programul Național de Introducere a Gazelor Naturale în Locuințe, cu o finanțare din fonduri europene de 500 de milioane de euro, care vizează 200.000 de gospodării. Doar 36% din totalul gospodăriilor erau racordate la gaze, ceea ce înseamnă că restul se încălzesc în continuare cu lemne, folosind buteliile pentru aragaz.
Nevoia de eliminare a energiei poluante
Miza, la nivel european, este mai ales eliminarea încălzirii cu lemne de foc, iar pentru asta a fost conceput proiectul finanțat de guvern din 2020. Dar țintele propuse de stat sunt aproape imposibil de atins, în condițiile în care nu a înaintat extinderea rețelei nici măcar cu 3% pe an.
În anul 2021, Guvernul României a mai încercat să obțină o finanțare prin PNRR, tot pentru extinderea rețelei de alimentare cu gaz, dar Uniunea Europeană a respins proiectul, gazul devenind, între timp, poluant. S-a încercat apoi obținerea unei finanțări prin PNRR pentru aceleași rețele, dar pe care să curgă Hidrogen în loc de gaz metan, însă și acest proiect exploziv (la propriu, nu doar la figurat) a fost respins de UE.
Din 2021, statul plătește, tot din fonduri europene, racordarea gospodăriilor la rețeaua de gaz metan, iar UAT-urile fac reclamă (tot din bani europeni) beneficiilor aduse de racordare pentru gospodării, astfel încât să poată convinge cât mai mulți români să renunțe la lemnele de foc și să-și pună centrale pe gaze.
Marcel Boloș: „Programele se completează reciproc”
Simultan, în UE și, implicit, în țara noastră, se implementează un nou proiect care face parte din noua strategie de după 24 februarie 2022 (începutul conflictului din Ucraina) prin care se finanțează renunțarea la centralele pe gaz și trecerea la alte tipuri de energie, pentru reducerea consumului de gaz metan.
L-am întrebat pe actualul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, care în februarie 2020 era ministrul Fondurilor Europene și semna Programul Național de Introducere a Gazelor în Locuințe, cum se pot implementa simultan cele două programe care se exclud reciproc – respectiv introducerea și eliminarea alimentării cu gaz – iar acesta ne-a lămurit: programele nu se exclud reciproc, ci „se completează reciproc”, a declarat Marcel Boloș, pentru Jurnalul.