Măsura apare în proiectul unei hotărâri de guvern care urmează să fie adoptată în cel mai scurt timp și ea este luată după ce compania Transelectrica nu a dat undă verde închiderii celor două grupuri . Conform Planului Național de Redresare și Reziliență, România s-a angajat să închidă până la sfârșitul acestui an capacități de producție pe bază de huilă și lignit de 2.355 MW. Din aceasta, 1.695 MW erau închiși deja la sfârșitul anului trecut, iar diferența de 660 MW este reprezentată de grupurile energetice Rovinari 3 și Turceni 7.
Complexul Energetic Oltenia are încheiate pentru anul viitor contracte pentru furnizarea energiei produse de grupurile 3 Rovinari și 7 Turceni, iar Transelectrica a cerut încă de la începutul lunii menținerea în funcțiune a acestor grupuri. Potrivit legii decarbonizarii, adoptate recent, aceste grupuri pe huilă și lignit pot să funcționeze la solicitarea Transelectrica, prin ordin de ministru peste termenul asumat prin PNRR de România.
Astfel, „capacitățile energetice pe bază de huilă și lignit rămase disponibile la 31 decembrie 2021 se scot din exploatare treptat și se pot trece în rezerva tehnică la dispoziția dispecerului energetic național, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, după cum urmează: a) până la sfârșitul anului 2022, 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit; b) până la sfârșitul anului 2025, alte 1.425 MW de capacități de producție de energie electrică pe bază de lignit rămase; c) până cel târziu la sfârșitul anului 2032, capacități suplimentare de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă de 1.140 MW”.
Pe hârtie stăm bine, în realitate, nu
La începutul lunii octombrie, capacitatea instalată la nivelul Sistemului Energetic Național (SEN) a fost de 18.307 MW, dintre care 3.092 MW în centrale termoelectrice pe cărbune, 2.616 MW în centrale termoelectrice pe hidrocarburi, 6.642 MW în centrale hidroelectrice, 1.413 MW în centrala nucleară, 3.015 MW în centrale electrice eoliene, 136 MW în centrale pe biomasă/biogaz, 1.393 MW în centrale electrice fotovoltaice. Deși capacitatea instalată la nivelul SEN este mare comparativ cu necesarul de consum de energie electrică, nivelul producției care poate fi disponibil și care poate participa la acoperirea necesarului de consum este mult mai redus.
Ajutorul de salvare de salvare primit de CE Oltenia pentru achiziționarea certificatelor de carbon a depășit 700 de milioane de euro în ultimii ani.
“Guvernul nu s-a răzgândit cu închiderea grupurilor 3 și 7 de la termocentralele Rovinari și Turceni, dar nu a avut ce să facă pentru că Transelectrica nu a dat undă verde închiderii. Dacă mai avem în vedere că s-a tergiversat cât de mult s-a putut proiectul pentru finalizarea investițiilor începe de Hidroelectrica în zone care ulterior au fost declarate arii protejate, mie îmi este clar că ministrul Energiei Virgil Popescu vrea să ne facă dependeți de gazul din Marea Neagră, adică de OMV. El este omul OMV. De ce a luat tot OMV să construiască la CE Oltenia parcuri fotovoltaice cu bani pe care România îi primește prin Fondul de Tranziției? Acest Virgil Popescu, un trădător de țară, ne-a dus intenționat într-o zonă în care România este la mâna OMV. Am vorbit și eu și europarlamentarul PSD, Dan Nica, cu reprezentanții Bruxelles-ului și i-am întrebat de ce ne obligă în această perioadă complicată să închidem energia produsă pe bază de cărbune. Aceștia ne-au spus că nu ne-a obligat nimeni, asta ne-am asumat noi, iar ulterior nu a venit nimeni de la Ministerul Energiei care să ceară rediscutarea acestor ținte asumate prin PNRR. Noi vrem să închidem 3.800 MW în bandă, dar în loc nu punem nimic, cel mult 400 MW peste câțiva ani, odată cu punerea în funcțiune a termocentralei Romgaz de la Iernut. Noi ne lichidăm energia pe bază de cărbune și am ajuns să importăm energie din Ucraina, Bulgaria și Serbia produsă tot pe bază de cărbune. Nu este deloc în regulă ce se întâmplă în sectorul energetic”.
Daniel Zamfir, senatorul PSD, președintele Comisiei economice din Senat
Asigurarea consumului, sub semnul întrebării
Consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022 - 2023 este estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW, în condițiile în ianuarie 2022 s-a înregistrat consumul maxim, acesta fiind de 9.283 MW. Din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW.
Importurile sunt greu de asigurat
Capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 - 2023. Totuși, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori) acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import au căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă. La nivel european, situația energetică în anul 2022 s-a deteriorat semnificativ în comparație cu anii anteriori, deficitul de energie electrică fiind foarte mare din cauza suprapunerii mai multor factori, printre care se numără criza gazelor naturale generată de războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, de hidraulicitatea redusă din cauza secetei prelungite și a temperaturilor foarte ridicate în toată Europa și de disponibilitatea foarte redusă a centralelor nuclearoelectrice din Franța, care, alături de Germania, erau principalii exportatori de energie electrică la nivel european.
3,94 miliarde de lei este profitul brut pe care CE Oltenia estimează că îl va obține în acest an pe fondul creșterii puternice a prețului energiei electrice, după ce anul trecut pierderile s-au ridicat la 1,6 miliarde de lei.
Lucrări întârziate și ajutor pentru R. Moldova
Decizia de a menține în funcțiune cele două grupuri termoenergetice de la Rovinari și Turceni a contribuit și întârzierea lucrărilor de reabilitare a grupului 5 de la termocentrala Rovinari (330 MW). Deși lucrările trebuiau finalizate în mai 2022, ele vor fi gata abia în septembrie 2023, din cauza incapacității furnizorului de echipamente de a-și onora obligația contractuală. În plus, Guvernul ia în calcul și asigurarea energiei electrice pentru Republica Moldova a cărui unică sursă de import este România, după ce Ucraina a anulat exportul în această țară începând cu luna octombrie.
Azi trebui plătiți banii pentru termocentrala Mintia
Astăzi, 27 decembrie, este termenul limită pentru plata integrală a celor peste 91 milioane de euro de către compania Mass Energy Global Rom, compania înființată în martie anul acesta în România și controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh, care și-a adjudecat la licitație activele fostei termocentrale Mintia din cadrul Complexul Energetic Hunedoara. În cazul în care va face această plată și devine proprietarul termocentralei, Mass Global Energy Rom are obligația ca până la 31 decembrie 2026 să finalizeze investiția pentru realizarea unei capacități energetice noi cu o putere instalată de minimum 1.290 MWH, din care minimum 800 MWH în bandă pe gaz și energie regenerabilă.
Producția de energie a scăzut peste tot
-În Austria capacitatea de producția în centralele electrice pe hidrocarburi a scăzut cu aproximativ 15 % din cauza temperaturilor ridicate;
-În Croația producția de energie electrică este mai mică cu aproximativ 20 % față de media ultimilor ani;
-În Spania centralele hidroelectrice cu lac de acumulare funcționează la un nivel foarte scăzut, aproximativ 36 % din capacitatea nominală, respectiv cu 17 % mai mică decât valoarea minimă istorică;
-În Portugalia centralele hidroelectrice cu lac de acumulare funcționează la aproximativ 30 % din capacitatea nominală, o valoare foarte mică având în vedere că valoarea minimă istorică în ultimii 10 ani a fost de 55 – 60 % din capacitatea nominală;
-Franța are o disponibilitate foarte redusă în centralele electrice nucleare, în prezent aceasta fiind cu aproximativ 10.000 MW mai mică față de minimumul istoric de până acum, iar producția în centralele hidroelectrice este la minimumul istoric din cauza lipsei zăpezii în perioada de iarnă și a secetei prelungite din perioada de vară;
-Italia a înregistrat o reducere record de 40 % a producției în centralele hidroelectrice pentru primul semestru din anul 2022, comparativ cu anul 2021;
-La începutul lunii octombrie Polonia a avut dificultăți în ceea ce privește adecvanța sistemului pe fondul stocurilor limitate de cărbune;
-Țările din Balcani au un nivel mediu de rezerve în centralele hidroelectrice cu lac de acumulare.