Republica Moldova, în pragul crizei energetice: stare de urgență după avaria unei linii esențiale
Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în sectorul energetic, după scoaterea din funcțiune a principalei linii de import de electricitate. Deși autoritățile de la Chișinău cer instituirea stării de urgență, datele arată un paradox: în anumite intervale, țara a exportat energie către România.
Situație tensionată pe piața energiei din regiune, după ce Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Isaccea, principalul canal de import de electricitate al Republicii Moldova din rețeaua europeană ENTSO-E, a fost scoasă din funcțiune luni seara, la ora 19:15.
Avaria, provocată în contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei, a blocat complet fluxurile de energie pe această rută esențială. În mod normal, linia asigură între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova.
În primele ore după incident, fluxurile de energie au scăzut dramatic, ajungând chiar la 0 MW, ceea ce a generat un risc major de deficit energetic estimat la 350-400 MW în orele de vârf.
Sursa foto Hepta/ministrul Energiei, Dorin Junghietu
Exporturi surprinzătoare în plină criză
Datele operatorului Moldelectrica indică o evoluție neobișnuită. Dacă inițial exporturile către România s-au oprit complet, în cursul dimineții următoare, pe fondul creșterii producției interne, Republica Moldova a ajuns să livreze energie peste graniță.
Cantitățile au fost reduse, însă relevante simbolic, atingând un vârf de aproximativ 35 MW în jurul orei 10:30.
În același interval, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a transmis că sistemul energetic funcționează stabil, bazându-se pe producția internă și pe rute alternative.
„Linia electrică Isaccea – Vulcănești este în continuare deconectată, iar la moment, consumatorii din Republica Moldova sunt asigurați cu energie electrică produsă din surse interne, dar și datorită importurilor pe rute alternative, inclusiv pe cele patru linii electrice de 110 kV cu România.”
Oficialul a subliniat și rolul investițiilor recente în energie regenerabilă:
„La ora 10.40, centralele termoelectrice și regenerabilele asigurau o producție de energie electrică mai mare decât consumul pe moment. Investițiile în regenerabile contribuie la asigurarea consumului de energie”.
Sistem fragil, susținut de soluții temporare
În lipsa liniei de 400 kV, Republica Moldova funcționează în regim de avarie, utilizând linii de capacitate mai mică, de 110 kV, și reconectând infrastructura de 330 kV Bălți–Dnestrovsc.
Autoritățile avertizează însă că aceste soluții sunt limitate și nu pot acoperi integral necesarul național.
După ora 14:00, importurile din România au fost reluate pe rutele alternative, semn că echilibrul sistemului rămâne fragil.
România, afectată indirect de avarie
Impactul s-a resimțit și în România, unde reducerea capacităților de export către Republica Moldova a dus la redistribuirea surplusului de energie pe alte piețe.
Dacă luni seara România importa energie pentru a acoperi consumul, marți la prânz situația s-a inversat, pe fondul producției ridicate din surse regenerabile. Astfel, țara a ajuns să exporte peste 2.000 MW.
În același timp, producția hidro a scăzut semnificativ, atingând un minim de aproximativ 700 MW.
Stare de urgență energetică pentru 60 de zile
În acest context, Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia urmează să fie validată de Parlament în cadrul unei ședințe extraordinare.
Autoritățile explică necesitatea acestei măsuri:
„În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcțiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenții urgente pentru protejarea infrastructurii critice și mobilizarea resurselor suplimentare”.
De asemenea, oficialii avertizează că reparațiile sunt îngreunate de situația din teren:
„Procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămășite de drone prăbușite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare”.
Ce înseamnă starea de urgență
Autoritățile subliniază că această măsură nu este doar formală, ci oferă instrumente esențiale pentru gestionarea crizei.
„Permite adoptarea unor decizii rapide pentru asigurarea resurselor energetice (…) oferă cadrul pentru alocarea imediată a mijloacelor financiare (…) și permite Guvernului să dispună, la nevoie, raționalizarea consumului”.
Totodată, starea de urgență facilitează coordonarea centralizată și comunicarea cu partenerii externi, inclusiv România și Ucraina, pentru stabilizarea sistemului energetic.
Maia Sandu: Rusia continuă deliberat să submineze securitatea Republicii Moldova
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat, marți, atacurile Rusiei în sudul Ucrainei, în urma cărora linia electrică Isaccea - Vulcănești a fost deconectată. În aceste condiții, Guvernul de la Chișinău va propune Parlamentului Republicii Moldova declararea stării de urgență.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a criticat atacurile lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, în urma cărora linia Isaccea-Vulcănești, care asigura o mare parte din consumul de electricitate al țării, a fost deconectată.
„Rusia continuă deliberat să submineze securitatea Republicii Moldova și să pună în pericol viața cetățenilor noștri. Nu se mai limitează la șantaj energetic, implicare în alegeri, activarea grupărilor criminale pentru destabilizări, propagandă mincinoasă, dar atacă constant infrastructura Ucrainei și, tot mai des, pune în pericol securitatea și sănătatea moldovenilor”, a scris Maia Sandu într-o postare pe Facebook.
Lidera de la Chișinău a subliniat că situația privind linia Isaccea-Vulcănești vine după ce în urmă cu câteva săptămâni, un atac asupra hidrocentralei ucrainene a dus la poluarea Nistrului, patru raioane rămânând fără apă.
„După bombardarea hidrocentralei ucrainene, care a dus la poluarea Nistrului, a lăsat fără apă 4 raioane și continuă să afecteze mediul și apele noastre, în această noapte, un nou atac brutal a dus la deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești, ce asigură, în anumite perioade, și 60-70% din consumul nostru de electricitate”, a continuat Maia Sandu în cadrul postării sale.
Acțiunile Rusiei, „deliberate”
Președinta Republicii Moldova califică aceste acțiuni din partea Rusiei drept „deliberate”.
„Toate acestea nu sunt accidente, ci acțiuni deliberate ale Rusiei de a slăbi și a lăsa Moldova în întuneric”, a completat Maia Sandu.
În aceste condiții, președinta Republicii Moldova a anunțat că vor fi instituite măsuri în perioada următoare, chiar dacă sistemul „este sub o presiune enormă”.
„Însă noi am rezistat de fiecare dată. Acționăm pentru a ne proteja cetățenii și sunt sigură că vom trece și peste aceste provocări. Instituțiile statului vor interveni cu măsurile necesare în următoarea perioadă. Sistemul funcționează, dar este sub o presiune enormă. Dragi cetățeni, acum e nevoie să fim solidari, să înțelegem seriozitatea situației, să fim rezistenți. Să economisim, să distribuim mesajele din surse oficiale, să fim uniți, să fim demni. Chiar dacă Rusia ne vrea slabi, depinde de noi să rămânem puternici și să ținem Moldovă demnă”, a conchis președinta Maia Sandu.
Linia Isaccea-Vulcănești, deconectată
Linia electrică Isaccea – Vulcănești a fost deconectată, după atacurile asupra infrastructurii din sudul Ucrainei, a anunțat marți dimineața Guvernul de la Chișinău. Pentru remedierea problemei, intervin specialiști din România, Ucraina și Moldova.
De asemenea, Guvernul de la Chișinău va propune Parlamentului Republicii Moldova declararea stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, începând de miercuri. Declararea stării de urgență va permite autorităților să adopte decizii rapide pentru asigurarea resurselor energetice, inclusiv prin derogări de la normele obișnuite de achiziții, pentru a garanta continuitatea furnizării către cetățeni.
Agerpres si Mediafax