Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Cu cercetarea în moarte clinică, România se decuplează singură de UE

Cu cercetarea în moarte clinică, România se decuplează singură de UE

de Adrian Stoica    |   

Uniunea Europeană a alocat 95,5 miliarde de euro pentru finanţarea programului destinat cercetării şi inovării Europa Orizont 2021-2027 (Horizon Europe), cu 30 de miliarde de euro mai mult decât precedentul program care a acoperit perioada 2014-2020. Un program impresionant prin dimensiunea financiară şi a ţintelor propuse, dar care până acum în România nu a avut mari efecte. Cu doar 265 de milioane de euro atrase, ţara noastră a avut una dintre cele mai slabe absorbţii din UE, în condiţiile în care Germania a reuşit să atragă 9,3 miliarde de euro, fiind până acum marea câştigătoare a acestui program.

 

Potrivit datelor Comisiei Europene, în funcţie de sumele atrase în perioada 2014-2020, România s-a clasat pe locul 20 din 28 de state. Situaţia dezastruoasă în care se află cercetarea românească este uşor sesizabilă, dacă facem o comparaţie cu ţările care au reuşit să obţină cele mai multe fonduri prin programul Europa Orizont 2014-2020. De exemplu, deşi România este a şaptea ţară  ca mărime după populaţie, suntem în spatele unor ţări mult mai mici ca noi precum Cipru, Slovenia, Ungaria sau Republica Cehă. Dacă este să ne uităm spre vârful clasamentului, vom descoperi că falia dintre noi şi ţările care mizează pe cercetare pentru a se dezvoltata este imensă. Topul ţărilor care au atras cei mai mulţi bani prin temele propuse este condus de Germania, cu 9,3 miliarde de euro, ea fiind urmată de Marea Britanie, cu 7,4 miliarde, Franța, cu 6,9 miliarde, Spania, cu 5,8 miliarde, Italia, cu 5,2 miliarde, și Olanda, cu circa 4,8 miliarde.

 

Diferenţe mari între regiuni

Potrivit ultimei actualizări a Comisiei Europene, pentru România au fost semnate 969 de granturi, cu 1.465 de organizații implicate în proiectul  Europa Orizont 2020. Per total, granturile obţinute de România au reprezentat 2,99% din totalul celor acordate, în timp ce numărul entităţilor care au obţinut finanţări a fost de 0,9% din totalul participanţilor. Din datele Comisiei Europene se distinge şi faptul că există mari diferenţe între regiunile ţării în ceea ce priveşte atragerea fondurilor. Astfel, Microregiune 3, (include Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov), a atras 188,8 milioane de euro (sumă brută), fiind de la distanţă cea mai performantă din ţară. Ea a fost urmată de Microregiune 1 (include Nord-Vest şi Centru), cu 45,52 milioane de euro, în timp ce Microregiunile 2 (include Nord-Est și Sud-Est) şi 4 (include Sud-Vest și Vest) sunt la mare distanţă.

 

Top 10 finanțări obținute de organizații românești (mil. euro):

 

-Clariant Products Ro SRL - 20,58;

-UEFISCDI* - 12,34;

-Universitatea Politehnică din București - 12,11;

-Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli”-6,54;

-Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie - 5,57;

-Siveco România - 5,2;

-Romaero - 5,15;

-Universitatea Bucureşti - 3,61;

-Orange Romania - 3,31;

-Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni -3,19;

 

*UEFISCDI - Unitatea  Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei

 

 

Germania, ţara care a atras cea mai mare finanţare prin Programul Europa Orizont 2020, a obţinut 9.231 de granturi (28,44% din total), iar cea mai mare sumă acordată unei entităţi a fost de 636,91 milioane de euro, de 2,4 ori mai mult decât a atras România. În Germania, la acest program au participat 19.145 de entităţi.

 

Cercetarea, o mână de oameni

 

Lipsa cronică a finanţării pentru cercetare şi eliminarea cercetătorilor au dus la distrugerea domeniul cercetării ştiințifice şi dezvoltării tehnologice din România. Astfel, dacă în 1989 România avea 60.000 cercetători atestați, astăzi tot personalul din cercetare nu mai depăşeşte 8.000 de angajaţi, în condiţiile în care circa 2.000 de angajaţi se regăsesc în cele 66 de institute de cercetare ale Academiei Române, potrivit lui Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor  Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare. În 2019, odată cu instalarea Guvernului PNL, a fost desființat Ministerul Cercetării și Inovării (M.C.I.) și comasat cu Ministerul Educației Naționale (M.E.N.), sub denumirea de Ministerul Educației și Cercetării (M.E.C.). De asemenea, s-a renunţat la obligaţia alocării a 1% din PIB pentru finanţarea domeniului cercetării ştiințifice şi dezvoltării tehnologice până în 2022, conform prevederilor OUG 1/2020. Deşi anul trecut pentru cercetare s-a alocat circa 1% din PIB, s-a cheltuit mai puţin de o şesime din acest buget. În noua structură a Guvernului Cîţu, a fost reînfiinţat Ministerul Cercetării, sub titulatura de Ministerul Cercetării Inovării şi Digitalizării. Asta nu a însemnat însă că cercetarea a primit mai mulţi bani de la buget. Fondurile alocate reprezintă doar 0,1 % din PIB, adică nimic, mai spune Radu Minea. “Mai mult, o parte din aceşti bani se duc pentru plata asociaţiilor şi fundaţiilor, potrivit bugetului de stat. Care asociaţii, care fundaţii, nu se precizeză. Cu siguranţă, sunt tot felul de asociaţii şi fundaţii apropiate de noua putere. Mă întreb şi îi întreb pe guvernanţi care este rolul în cercetare?”, ne-a mai declarat Radu Minea.

 

 

Este o catastrofă ceea ce se întâmplă în cercetare. Nu avem cu ce ţară să ne mai comparăm, am ajuns foarte jos. Nu mai avem nici personal, pentru că salariile nu sunt atractive.

 

Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare

 

 

Câteva din ţintele Programului Europa Orizont 2021-2027:

 

-crearea a circa 100.000 de locuri de muncă;

- salvarea a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030;

-100 de orașe neutre din punct de vedere climatic, până în 2030;

 

 

Circa două treimi din creșterea economică a Europei în ultimele decenii a fost generată de inovare şi, potrivit Comisiei Europene, fiecare euro investit în cadrul programului de cercetare și inovare Europa Orizont ar putea genera un profit de până la 11 euro de-a lungul unei perioade de 25 de ani. 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri