Susținătorii lui Ilie Bolojan din politică și din ONG-uri, la care se adaugă influencerii de pe rețelele de socializare, fac presuni, la nici trei zile de la demiterea Guvernului de către Parlament, pentru renominalizarea lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Asta, în ciuda unei decizii a Curții Constituționale din anul 2020, care a constatat că a fost încălcată Constituția de către președintele de atunci al României, Klaus Iohannis, când, la 24 de ore de la demiterea lui Ludovic Orban prin moțiune de cenzură, l-a renominalizat tot pe Ludovic Orban să formeze un nou guvern. În acea decizie, se arată nu doar că președintele, când face propunerea de premier, trebuie să țină cont de voința Parlamentului, dar și de numărul voturilor de la moțiunea de cenzură, dar și că, în cazul în care o astfel de propunere, făcută cu încălcarea articolului 103 din Constituție, ar pica la vot, în Legislativ, nu poate fi contorizată pentru întrunirea condițiilor constituționale care să conducă la dizolvarea Parlamentului și a declanșării alegerilor legislative anticipate.
PNL și USR vorbesc, atât direct, cât și pe la colțuri, despre planul reînscăunării lui Ilie Bolojan, făcând presiuni asupra lui Nicușor Dan să facă o nominalizare de premier de la PSD, care să pice în Parlament, după care să îl renumescă pe Bolojan, care să formeze un nou guvern PNL-USR-UDMR și care să fie votat, de frica alegerilor anticipate, inclusiv de către PSD din Parlament. Asta, în ciuda numărului copleșitor al parlamentarilor care au votat, la data de 5 mai 2026, pentru demiterea lui Ilie Bolojan. Este vorba despre 281 din 464 de aleși, adică de 60,56% din Parlament.
Liderul grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou ca premier, dacă președintele României nu dorește să provoace alegeri anticipate, dacă se coagulează nouă majoritate și dacă trece o perioadă rezonabilă de timp de la moțiune.
Problema este că, pentru a trece de Parlament cu o majoritate o astfel de propunere, ar însemna ca fie PSD, fie AUR să voteze reînscăunarea lui Bolojan la Palatul Victoria, după ce au votat ca să plece de la Palatul Victoria, ceea ce s-ar traduce într-o sinucidere politică. Iar Nicușor Dan a declarat deja că nu vrea nici alegeri anticipate, nici un premier, indiferent cum s-ar numi acela și de cine este propus, care să fie susținut de AUR din Parlament.
Un vot de neîncredere nu se poate transforma, peste noapte, într-unul de încredere
Decizia CCR nr. 85 din 2020 interzice, de facto, posibilitatea unui premier demis prin moțiune de cenzură să fie propus de președinte pentru aceeași funcție. CCR a stabilit, atunci, că „din perspectiva fundamentării deciziei președintelui României de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru, sunt semnificative atât efectul sancționator al moțiunii de cenzură, numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură, cât și momentul când aceasta a intervenit, cu raportare la momentul când se realizează desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui guvern demis prin moțiune de cenzură, președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere.”, se arată în motivarea acestei decizii.
O astfel de soluție este incompatibilă cu principiile statului de drept
Curtea Constituțională a atras atenția că „în absența oricărui element de natură să creeze convingerea președintelui României că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privința opțiunii parlamentare, demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului și voinței Parlamentului exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură, așadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin. (1) din Constituție contrar scopului pentru care a fost instituită”. Potrivit aceluiași document, „acceptarea unei interpretări strict literale și fragmentate a Constituției ar putea conduce la concluzia că orice nu este interzis expres de textul constituțional este permis de acesta, chiar dacă ar contraveni în mod evident logicii și spiritului Constituției, iar o asemenea concluzie este inacceptabilă, întrucât este incompatibilă cu principiile statului de drept”.
Judecătorii arătau că, în mod contrar contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru în persoana lui Ludovic Orban „s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură)”.
Cheia din motivare care desființează planul
În acest sens, dezlegarea Curții a fost una clară și care este obligatorie și în situația desemnării de către Nicușor Dan a viitorului candidat la funcția de prim-ministru, după demiterea lui Ilie Bolojan de către Parlament: „Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Această desemnare trebuie să respecte atât litera, cât și spiritul Constituției, precum și obligația de comportament constituțional loial, în sensul celor anterior arătate”.
Mai mult, există o cheie în Decizia nr. 85/2020 care arată de ce Ilie Bolojan nu poate fi desemnat să ocupe din nou funcția de premier, iar o eventuală picare a lui în Parlament nu se va contoriza la numărul de respingeri necesare dizolvării Parlamentului și a provocării de alegeri anticipate. Astfel, „având în vedere că existența conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către președintele României a candidatului la funcția de prim-ministru cu încălcarea dispozițiilor art.103 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că această desemnare nu poate declanșa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul și lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă «prima solicitare» de învestitură în sensul art. 89 alin. (1) din Constituție, și, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de același text constituțional”.
Adepții acestei „soluții” se bazează pe Simina Tănăsescu, de la CCR
Această decizie a CCR, care, prin paragrafele din care am citat anterior, este mai mult decât clară, în sensul imposibilității nominalizării aceluiași premier care a fost demis de Parlament, este interpretată de fiecare așa cum îi convine politic. Iar siguranța celor de la PNL și USR că o astfel de propunere poate fi făcută s-ar putea baza pe faptul că, în acest moment, la conducerea Curții Constituționale, se află Simina Tănăsescu, cea care, împreună cu fosta judecătoare Livia Stanciu, a iscălit o opinie separată la Decizia nr. 85/2020.
„Desemnarea drept candidat la funcția de prim-ministru a unei persoane care a fost demisă din aceeași funcție - în urma angajării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege - nu este interzisă de Constituție și constituie o practică statală întrebuințată în mod curent în state cu democrații consolidate”, au scris cele două în această opinie separată.