Festivalul Internaţional "George Enescu", participarea României ca ţară invitată la Festivalul Internaţional de Arte "Europalia 2019" şi prezenţa ţării noastre la Bienala de Artă de la Veneţia, prin expoziţia "Conversaţii neterminate asupra importanţei absenţei", se numără printre evenimentele culturale ale anului care se încheie.
Concertul Orchestrei Regale Concertgebouw din Amsterdam, avându-l la pupitru pe dirijorul Tugan Sokhiev, încheia, pe 22 septembrie, la Sala Palatului, cea mai extinsă ediţie de până acum a Festivalului Internaţional "George Enescu", după un maraton muzical de 23 de zile, cu 84 de concerte în Bucureşti.
Ajuns la cea de a XXIV-a ediţie, Festivalul, desfăşurat în perioada 31 august - 22 septembrie, a reunit în sălile de concerte din Capitală peste 2.500 dintre cei mai valoroşi muzicieni ai lumii, având 50 de naţionalităţi, fiind prezentate 84 de concerte şi recitaluri. Printre invitaţi s-au numărat Marion Cotillard, Kirill Petrenko, Mitsuko Uchida, nouă dintre cele mai bine cotate orchestre din lume, dar şi peste 1.000 de artişti români de la cele mai prestigioase instituţii muzicale din ţară.
Peste 300 de evenimente asociate Festivalului au avut loc în spaţii neconvenţionale, în muzee, centre comerciale, parcuri sau clădiri de birouri, conectând Bucureştiul la spiritul muzicii, prin proiectul "Oraşul cântă", organizat de Programul Naţional Cantus Mundi. În Piaţa Festivalului au avut loc concerte, conferinţe, lansări de discuri şi de carte, spectacole extraordinare.
Pe durata festivalului, 30 de concerte au avut loc în alte 10 oraşe din România (Sibiu, Cluj-Napoca, Târgovişte, Piatra Neamţ, Bacău, Iaşi, Târgu Mureş, Bârlad, Timişoara, Satu Mare) şi în şase oraşe din lume (Florenţa, Berlin, Liege, Toronto, Montreal, Chişinău).
Festivalul Internaţional de Arte "Europalia 2019", unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume, ajuns anul acesta la cea de a 27-a ediţie, s-a deschis oficial la 1 octombrie, la Palatul de Arte Frumoase Bozar din Bruxelles, în prezenţa regelui Philippe al Belgiei şi a preşedintelui Klaus Iohannis.
Cei doi oficiali au vizitat expoziţia "Brâncuşi. Sublimarea formei", cea mai importantă expoziţie dedicată sculptorului român organizată în ultimele decenii şi principalul eveniment din cadrul festivalului, şi au participat la concertul intitulat "Rapsodia română", susţinut de ansamblul RaRo - SoNoRo.
Expoziţia "Brâncuşi. Sublimarea formei" cuprinde aproximativ 200 de lucrări, scrisori, filme şi alte documente care provin din muzee din România, dar şi din SUA şi Franţa. Între lucrările prezente în expoziţie se numără "Cuminţenia pământului", "Sărutul", "Rugăciune".
Un alt eveniment important înscris în programul Europalia România l-a reprezentat expoziţia "Dacia", ce prezintă începuturile istoriei poporului român în piese unice, care includ şi unele comori din aur şi argint nemaivăzute până acum în spaţiul cultural belgian.
În spectacolul "Urme" se merge în căutarea urmelor antice ale istoriei umanităţii, proiectul aparţinând celebrului coregraf Wim Vandekezbus, care s-a inspirat din pădurile virgine româneşti, ultimele din Europa. Cinci muzicieni şi 12 dansatori urcă pe scenă în sunetele muzicii lui Marc Ribot şi ale cântăreţului Trixie Whitley.
Printre cele peste 250 de evenimente culturale din sfera artelor vizuale şi ale spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală, care se desfăşoară atât în Belgia, cât şi în Franţa, Olanda, Germania, Luxemburg şi Marea Britanie, se numără şi proiectul de artă contemporană "Urs Geest", al artiştilor Casper Fitzhue (România) şi Bart van Dijck (Belgia), ce constă într-o instalaţie şi un performance. Expoziţia interactivă iniţiază publicul belgian în tradiţia Jocului Ursului, prin implicarea acestuia în aspecte ce ţin de spiritualitatea poporului român.
Organizată în perioada 2 octombrie 2019 - 2 februarie 2020, sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României şi al regelui şi reginei belgienilor, ediţia curentă a Europalia marchează al 50-lea an de existenţă a festivalului, participarea ţării noastre la eveniment fiind asigurată de Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Secretariatul General al Guvernului.
România a mai participat la Europalia la ediţia din 2007.
Expoziţia "Conversaţii neterminate asupra importanţei absenţei" (titlul original: Unfinished Conversations on the Weight of Absence) s-a deschis pe 9 mai, la Pavilionul României din Giardini della Biennale, în Veneţia, iar pe 10 mai a fost vernisată şi la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din oraşul italian.
Organizată de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, prezenţa României la cea de a 58-a Expoziţie Internaţională de Artă - La Biennale di Venezia a oferit publicului din Lagună, aşa cum declara curatorul Cristian Nae, "versiuni contemporane ale unor proiecte semnificative de artă post-conceptuală, realizate de artişti ale căror traiectorii, cuprinzând peste 40 de ani de activitate, extind geografia artei contemporane construită în funcţie de categorii naţionale". Incluzând diaspora românească, expunerea a evidenţiat concomitent mobilitatea culturală a acestor lucrări de artă în spaţiu şi timp.
Potrivit organizatorilor, conceptul curatorial propunea o contextualizare poetică a unor lucrări şi momente cheie din traiectoriile artiştilor români Belu-Simion Făinaru, Dan Mihălţianu şi Miklos Onucsan, modulând abordarea retrospectivă din perspectiva prezentului. În completarea expoziţiei subtile şi meditative propuse pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale, proiectul s-a ramificat în cadrul Galeriei IRCCU de la Veneţia printr-un program discursiv, interactiv şi dinamic, care a oferit, prin intermediul unor tehnologii noi, un suport deosebit în procesul de comunicare a lui.
Comisarul României la Bienala de la Veneţia, Attila Kim, afirma că expoziţiile cu care ţara noastră se prezintă la celebra manifestare culturală "trimit un semnal foarte bun", având, totodată, un număr mai mare de vizitatori decât toate muzeele de artă din ţară într-un an.
"Eu văd, totuşi, expoziţia de anul acesta în şirul ultimelor ediţii. Şi atunci, mi se pare că România, cu această expoziţie, a reuşit să aducă, din nou, ceva foarte neaşteptat. (...) Anul acesta, după lucrările foarte frumos detaliate ale Getei Brătescu, grupul de artişti care formează expoziţia din pavilion reprezintă, din nou, o surpriză şi o diferenţă foarte mare faţă de expoziţiile trecute, fiind vorba, în 2019, de artă conceptuală de foarte bună calitate, care, printr-un limbaj minimalist, pune într-o tensiune incredibil de puternică lucrările acestor artişti. Într-adevăr, intri în acel spaţiu şi simţi o tensiune neobişnuită. Este lucrul care surprinde cel mai tare publicul, mă rog, cel puţin publicul profesionist, care vine la fiecare ediţie şi noi - şi din discuţia cu ei şi din discuţia cu presa - simţim mereu această surpriză cu care am reuşit să participăm la ultimele ediţii. Deci feedback-ul este foarte bun şi mi se pare că şi expoziţia este foarte bine închegată şi are acel tip de provocare şi invitaţie la interactivitate care face ca publicul să se simtă implicat", declara Attila Kim.
Cea mai mare expoziţie Tonitza din ultimii 50 de ani, alături de o amplă panotare de artă contemporană, a fost prezentată la cea de a şasea ediţie a Pavilionului de Artă Bucureşti - Art Safari, manifestare desfăşurată în perioada 27 septembrie - 6 octombrie, în Palatul Oscar Maugsch BCR din Piaţa Universităţii.
Conceput sub forma unui muzeu temporar, Art Safari Bucureşti 2019, sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti şi CNR UNESCO, a găzduit, pe o suprafaţă de 10.000 mp, expoziţia dedicată pictorului Nicolae Tonitza, o expoziţie de sculptură de la 1800 până în 2019, precum şi o expoziţie dedicată artei supercontemporane.
În premieră la Art Safari a fost prezentată expoziţia "Made in China", care, potrivit curatorului pavilionului, Ji Zhongpeng, a însemnat "cea mai mare concentrare de artă tânără contemporană chineză expusă în România", reunind 52 de lucrări aparţinând unui număr de 29 de artişti chinezi, reprezentând în principal pictură în ulei, sculpturi, instalaţii şi imagini.
Pavilionul Muzeal "Nicolae Tonitza şi geniul copilăriei", curatoriat de Zoltán Soós, directorul Muzeului de Artă din Târgu Mureş, a găzduit aproape 300 de lucrări de Tonitza, împrumutate de la cele mai importante muzee şi colecţii private din România, dar şi din colecţii particulare din Cehia, Polonia şi Austria.
Pavilionul Central "Repvblica. Despre umbre în sculptură", avându-l drept curator pe Călin Dan, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană, a prezentat, în premieră, o expoziţie concepută şi realizată ca o privire antologică şi analitică asupra sculpturii din România, în perioada 1800 - 2019. Aceasta a adus împreună nume semnificative, prin opere provenite din muzeele româneşti şi din importante colecţii private din Europa, dar şi din colecţiile muzeelor din România. Vizitatorii au putut admira lucrări semnate de Brâncuşi, Paciurea, Medrea, Frederic Storck, Constantin Baraschi, Oscar Han, Miliţa Petraşcu, Mac Constantinescu, Ion Irimescu, Zoe Băicoianu, Ion Jalea, Geta Brătescu, Ana Lupaş, Vasile Gorduz, Paul Neagu, Marian Zidaru, ş.a.
La rândul său, pavilionul "Supercontemporan. Young Blood. Arta timpului tău", o expoziţie curatoriată de artistul Mihai Zgondoiu, a adus în atenţia publicului noul val de artişti români cu arta timpurilor noastre, prezentând lucrări care ilustrează teme ale realităţii curente: familia, munca la corporaţie, schimbările climatice, fake news, dar şi teme universale precum iubirea sau destinul, în viziunea artiştilor secolului XXI.
Programul Art Safari Kids 2019 s-a desfăşurat pe o suprafaţă mai amplă decât în anii anteriori şi a cuprins zone distincte potrivite vârstei participanţilor, dedicate atelierelor de artă: pictură pe pânză, cursuri de sculptură, ilustraţie în pasteluri cretate, bandă desenată.
Şi la ediţia 2019 a Nopţii Muzeelor, zeci de mii de bucureşteni au vizitat până târziu în noapte muzeele din oraş şi spaţiile de cultură publice şi private, cu prilejul celei de a XV-a ediţii, care a reunit zeci de expoziţii, experimente artistice, proiecţii, dans, piese de teatru şi concerte.
"Cel mai mult mă bucură că în fiecare ediţie avem consemnat un record în ceea ce priveşte participarea. Anul acesta în Bucureşti avem mai mult de 60 de instituţii. Avem muzee, în primul rând, dar avem şi prieteni ai muzeelor, respectiv librării, galerii, filarmonici, opere, teatre, arhive, studiouri de creaţie, start-up-uri, spaţii care experimentează, tot felul de creativi care vin cu tot felul de surprize artistice, tot felul de experimente, tot felul de inovaţii, jucându-se într-un fel sau altul cu tehnologiile. O să vedeţi peste tot în Bucureşti tot felul de spaţii urbane, camere urbane pline de astfel de experimente. De asemenea, o să avem un cartier creativ care se dezvoltă anual", declara Dragoş Neamu, managerul Nopţii Muzeelor.
El caracteriza evenimentul drept "un fenomen social". "Sunt din ce în ce mai mulţi oameni care ies în stradă, sunt din ce în ce mai multe localităţi despre care nu ştiai nimic şi care au tot felul de muzee şi iniţiative private, organizate prin disponibilitatea, energia, dragostea unor întreprinzători. Sunt tot felul de iniţiative care merită să fie lăudate. Şi tocmai de aceea Noaptea Muzeelor a devenit un fenomen social, pentru că se întâmplă în nişte locuri despre care nici nu gândeai că ar putea oferi evenimente culturale", arăta Dragoş Neamu.
Iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, evenimentul este organizat în ţara noastră de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, fiind aşteptat cu mare interes în fiecare an.
Un eveniment poate nu atât de vizibil, dar semnificativ prin reverberaţiile pe care le-a stârnit în lumea literară şi nu numai a fost prezenţa unor scriitori străini de marcă la Bucureşti.
Şi dacă unii au fost prezenţi, la invitaţia unor edituri precum Humanitas, Polirom ori Curtea Veche, la cele două manifestări de marcă ale cărţii, saloanele Bookfest şi Gaudeamus, cei mai mulţi s-au întâlnit cu confraţii şi publicul bucureştean în cadrul unor evenimente organizate în spaţii culturale familiare iubitorilor lecturii, precum Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Ateneul Român, Cărtureşti Verona, Institutul Cervantes, Institutul Francez ori Universitatea din Bucureşti.
Printre aceştia s-au numărat cunoscutul jurnalist şi scriitor francez Thierry Wolton, prezent de două ori în acest an în ţara noastră, la invitaţia Humanitas, pentru întâlniri dedicate primelor două volume al trilogiei "O istorie mondială a comunismului. Încercare de investigaţie istorică", istoricii Ian Buruma şi Catherine Horel, aceasta din urmă lansând la Bucureşti volumul "Amiralul Horthy, regentul Ungariei", o amplă frescă a Ungariei dintre cele două mari războaie.
Humanitas Fiction a invitat în 2019 nouă scriitori străini (Jo Nesbř, Ludmila Uliţkaia, Didier Decoin, Lionel Duroy, Evgheni Vodolazkin, Pauline Delabroy-Allard, Care Santos, Liu Zhenyun şi Eshkol Nevo) în România, care au fost prezenţi la cele mai importante evenimente ale industriei de carte. Toţi şi-au lansat noi romane în colecţia "Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu.
Şi Polirom a organizat, în anul care se încheie, întâlniri cu istoricul israelian Yuval Noah Harari, cel mai bine vândut autor Polirom (nonfiction), cu Maria Dueńas, una din figurile marcante ale literaturii spaniole contemporane, iar scriitorul Mihail Şişkin, considerat cel mai important autor rus contemporan şi singurul care a primit toate cele trei mari premii literare ruseşti, a fost prezent la Bucureşti la invitaţia Editurii Curtea Veche.
Festivalul SoNoRo a propus, în acest an, una dintre cele mai îndrăzneţe ediţii, a XIV-a, care a invitat publicul într-o aventură dadaistă, în compania a 30 de muzicieni din 25 de ţări.
"Am încercat să transmitem această eliberare de canoanele clasicului şi o nouă perspectivă muzicală cu accente dadaiste prin toate materialele de promovare ale acestei ediţii, fie că a fost vorba de grafica generală a materialelor de comunicare sau de spotul video. Sperăm că am reuşit să transmitem elocvent mesajul şi că vom convinge cât mai mulţi să spună DaDa! propunerilor noastre", declara Diana Ketler, directorul artistic al Festivalului SoNoRo.
Timp de zece zile, între 1 şi 10 noiembrie, publicul din Bucureşti a putut asista la un colaj de concerte de muzică de cameră, prezentări de cărţi, expoziţii de arte vizuale, proiecţii de film, fiind organizată şi o petrecere unde muzicienii au fost gazde, într-un experiment menit să decupeze muzica de cameră din contextul său clasic pentru un efect inedit şi incitant.
Concertele prezentate au oferit publicului o reîntâlnire cu muzicieni cunoscuţi, precum pianista britanică Diana Ketler, care este şi directorul artistic al festivalului, pianistul canadian Louis Lortie, violonista de origine română Mihaela Martin, violoniştii ruşi Alexander Sitkovetsky şi Alina Pogostkina, violoniştii maghiari Katalin Kołkas şi Barnabas Kelemen, violonceliştii Frans Helmerson, Marin Cazacu, Kyril Zlotnikov şi Justus Grimm, chitaristul italian Alberto Mesirca sau bandoneonistul argentinian Marcelo Nisinman, dar şi cu o serie de artişti care au concertat în premieră în cadrul Festivalului SoNoRo, precum Enrico Pace (pian), Nicolas Dautricourt (vioară), Peter Langgartner şi Yuval Gotlibovich (violă), Janne Thomsen (flaut), Torleif Thendeen (violoncel).
Un proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii, Festivalul SoNoRo, înfiinţat în anul 2006, a adus muzica de cameră în prim-planul vieţii culturale româneşti şi a inclus scena muzicală românească într-o reţea de festivaluri europene de înaltă ţinută.