Nu avem autostrăzi, iar şantierele bat pasul pe loc. Cu numai 841 km de drumuri rapide, din care 100 km erau gata înainte de 1989, România se află deja cu mult în spatele Bulgariei. Glumind, am putea explica lipsa autostrăzilor prin faptul că am avut în ultimii 30 de ani guverne vizionare, care au anticipat noile orientări impuse la sfârşitul anului trecut de Comisia Europeană prin adoptarea Pactului ecologic european (Green Deal). Programul urmărește să se ajungă la zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050, iar pentru aceasta acordul prevede, printre altele, ca 75 % din transportul intern de mărfuri efectuat în prezent pe calea rutieră să se efectueze în viitor pe calea ferată și pe căile navigabile interioare.
Finanțările nerambursabile puse la dispoziție de UE pentru drumuri în perioada 2007-2020 se ridică la aproximativ 78 de miliarde de euro și sunt utilizate pentru a finanța atât construcția de drumuri, cât și reconstrucția și modernizarea drumurilor. În timp ce nouă state membre UE-15 se regăseau în topul primelor zece state cu o calitate a infrastructurii variind între 5,34, în Luxemburg, și 6,80, în Țările de Jos, cele opt țări care se situau în coada clasamentului erau state membre din Europa Centrală și de Est. Pentru acestea, calitatea infrastructurii varia între 4,14, în Polonia, şi 2,96, în România.
Pe o scară de la 1 (extrem de scăzută) la 7 (extrem de bună), calitatea infrastructurii rutiere din ţara noastră este departe de standardele UE, potrivit unui sondaj realizat de Forumul Economic Mondial în 2018.
Banii nu au fost o problemă
În perioada 2007 - 2020, pentru dezvoltarea şoselelor de mare viteză România a atras alocări prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de coeziune în valoare de 7,63 de miliarde de euro. Făcând o comparaţie cu Cehia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, noi ne plasăm pe locul doi, imediat după Polonia, dar la mare distanţă de ea, după ce aceasta a reuşit să atragă 31,33 de miliarde de euro, potrivit unui raport al Curţii de Conturi Europene. În schimb, cehii au atras 6,75 miliarde de euro, ungurii, 4,53, iar bulgarii s-au mulţumit cu doar 1,78.
Construim puţin şi scump
Deşi nu se poate spune că nu am atras fonduri europene, în schimb nu ne putem lăuda cu prea mulţi kilometri de drumuri rapide. Asta înseamnă că la noi autostrăzile se consruiesc greu, dar foarte scump. Dezastrul este şi mai evident dacă ne comparăm cu ţările menţionate mai sus. Cu numai 841 de kilometri de autostradă finalizaţi până la sfârşitul anului trecut, şi nici un kilometru pus în circulaţie anul trecut, suntem ultimii. Bulgaria ne-a luat-o deja cu mult înainte, având funcţionali 1.120 km, deşi este o ţară mult mai mică decât România, ca dimensiuni. La rândul lor, cehii au 1.000 km, iar polonezii, 11.910 km, relevă raportul Curţii de Conturi Europene, la care noi mai adăugăm că ungurii au aproape 1.600 km
Podul Vidin-Calafat, greu de utilizat
Podul peste Dunăre de pe coridorul Orient/Est-mediteraneean între Bulgaria și România (Vidin-Calafat), construit cu sprijinul fondurilor UE, deși a fost dat în funcțiune în 2013, el nu este încă accesibil utilizând drumuri conforme cu rețele transeuropene de transport (TEN-T) de nicio parte a frontierei. Această situație afectează fluiditatea deplasărilor pe acest coridor.
2020, un an ratat?
În 2020, guvernul pariază pe 120 de kilometri noi de șosea rapidă deschiși, conform estimărilor ministrului Transporturilor Lucian Bode, de la începuttul anului. Asociația Pro Infrastructură l-a contrazis, susţinând că nu vom avea mai mult de 23 km de autostradă. Probabil că acum, cu toată criza provocată de coronavirus, va trebui să ne mulţumim chiar cu mai puţini kilometri sau, poate, cu niciunul.
44 km noi de autostradă au fost deschişi circulaţiei în 2019, deşi iniţial se promiteau 180, iar ulterior, 100.