x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social De ce ne îmbolnăvim mai des iarna. Frigul nu duce la răceală 

De ce ne îmbolnăvim mai des iarna. Frigul nu duce la răceală 

de Monica Cosac    |    09 Ian 2025   •   07:20
De ce ne îmbolnăvim mai des iarna. Frigul nu duce la răceală 

Anotimpul rece este şi sezonul răcelilor şi al gripei și mulți părinți își înfofolesc copiii atunci când ies afară sau nu îi mai scot din casă după ce au făcut baie „ca să nu răcească”.

Specialiștii spun, însă, că nu din cauza temperaturilor scăzute ne îmbolnăvim mai des iarna, ci există o serie de alți factori care ne fac mai vulnerabili în fața agenților patogeni care se localizează în tractul respirator. Spre exemplu, rinovirusurile și virusul gripal rămân infecțioase mai mult timp și se reproduc mai ușor la temperaturi mai scăzute, în timp ce imunitatea organismului scade în lipsa soarelui și a vitaminei D.

Multe virusuri, inclusiv rinovirusul – cel care se face vinovat, în general, pentru răceala obișnuită –, virusul respirator sincițial (RSV) și virusul gripal rămân infecțioase mai mult timp și se reproduc mai repede la temperaturi mai scăzute și la niveluri mai scăzute de umiditate.

Virusurile se transmit mai ușor și rezistă mai mult în aerul uscat

„Mai exact, vremea rece poate schimba membrana exterioară a virusului gripal, făcând-o mai solidă și mai cauciucată. Oamenii de știință cred că învelișul cauciucat facilitează transmiterea virusului de la persoană la persoană.

Nu doar aerul rece de iarnă creează o problemă. Aerul care este uscat, pe lângă frig, a fost asociat cu focarele de gripă. Asta pentru că aerul uscat de iarnă ajută virusul gripal să rămână infecțios în continuare, mai mult timp. Aerul uscat, care este obișnuit iarna, face ca apa care se găsește în picăturile respiratorii să se evapore mai repede. Acest lucru are ca rezultat particule mai mici, care sunt capabile să reziste mai mult și să ajungă mai departe după ce tușiți sau strănutați”, explică Libby Richards, profesor la Universitatea Purdue din Statele Unite, în The Conversation. 

Răspunsul sistemului imunitar, limitat de frig

Modul în care sistemul imunitar reacționează pe vreme rece contează, de asemenea, foarte mult. „Inhalarea aerului rece poate afecta negativ răspunsul imunitar din tractul respirator, ceea ce face mai ușor ca virusurile să se instaleze. De aceea, purtarea unei eșarfe pe nas și pe gură poate ajuta la prevenirea răcelii, deoarece încălzește aerul pe care îl inhalați”, mai spune prof. Richards.

Faptul că frigul afectează imunitatea a fost mereu o ipoteză luată în calcul de oamenii de știință, însă mecanismul biologic exact prin care temperaturile reci ne fac mai vulnerabili la toate aceste virusuri respiratorii a fost descoperit relativ recent.  

Celulele epiteliale care se află în interiorul nasului reprezintă o primă linie de apărare împotriva agenților patogeni din aer și, în mod normal, ca răspuns la o infecție cu un un virus respirator, aceste celule cresc secreția de vezicule extracelulare (pungi minuscule, pline de lichid) – care ajută la curățarea particulelor virale înainte ca acestea să poată invada restul corpului. 

O scădere cu 5⁰C a temperaturii nasului înjumătățește „avangarda” imunitară

Un studiu publicat publicat în 2023 de o echipă de cercetători de la Școala de Medicină a Universității Harvard a stabilit că o expunere la temperaturi de 4 grade Celsius, timp de 15 minute, duce la o reducere a temperaturii din interiorul nasului cu 5 grade Celsius, dar această mică diferență este suficientă pentru ca aproape jumătate dintre veziculele extracelulare din nas să fie distruse. 

„Am descoperit că expunerea la aerul rece reduce temperatura în interiorul cavităţii nazale cu cinci grade Celsius”, spunea, la momentul respectiv, prof. Benjamin Bleier, adăugând că această diferenţă de 5 grade a distrus 42% dintre veziculele extracelulare. Practic, în felul acesta, răspunsul imunitar este redus la jumătate.

Iarna scade expunerea la soare, sursă de vitamina D

O altă cauză a creșterii vulnerabilității în fața infecțiilor respiratorii este că majoritatea oamenilor sunt mult mai puțin expuși la lumina solară iarna. 

„Aceasta este o problemă deoarece soarele este o sursă majoră de vitamina D, care este esențială pentru sănătatea sistemului imunitar. Activitatea fizică, un alt factor, tinde, de asemenea, să scadă în timpul iernii”, adaugă Libby Richards. 

O altă explicație pentru incidența mare a cazurilor de răceală în timpul sezonului rece este aceea că iarna oamenii petrec mai mult timp în casă, în spații închise, cu o ventilație a aerului slabă. Aceasta înseamnă, de obicei, un contact mai apropiat cu ceilalți și astfel crește riscul de a intra în contact cu persoane infectate și la răspândirea bolilor respiratorii.

„În plus, temperaturile scăzute și umiditatea scăzută îți usucă ochii și mucoasele din nas și gât. Deoarece virusurile care provoacă răceli, gripă și COVID-19 sunt de obicei inhalați, virusul se poate atașa mai ușor de aceste zone afectate și uscate”, mai spune aceasta.

Prof. Richards dă și câteva sfaturi care ne-ar putea ajuta la prevenirea gripei și infecțiilor respiratorii:

  • Spălați-vă des pe mâini. Aceasta este o strategie testată în timp pentru a reduce răspândirea germenilor, în orice perioadă a anului.

  • Evitați să vă atingeți fața, lucru pe care oamenii îl fac între nouă și 23 de ori pe oră.

  • Rămâi hidratat. Opt pahare de apă pe zi ar fi ideal, dar cantitatea poate fi diferită în funcție de stilul de viață și de dimensiunile fiecărei persoane.

  • Alegeți o dietă bine echilibrată. Legumele cu frunze de culoare verde închis sunt bogate în vitamine care susțin sistemul imunitar, în timp ce alimente precum ouăle, somonul și tonul au vitamina D.

  • Rămâneți activ fizic, chiar și în timpul iernii, și dormiți suficient.

  • Dacă nasul sau gâtul se usucă iarna, luați în considerare utilizarea unui umidificator.

Aceasta recomandă, de asemenea, vaccinarea anuală împotriva gripei. 

În România, începând de anul trecut, vaccinul antigripal este compensat în proporție de 100% pentru grupurile vulnerabile (persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani, femeile însărcinate, profesioniștii din domeniul sănătății, copiii și pacienții cu afecțiuni cronic) și de 50% pentru restul populației eligibile. Practic, acesta poate fi luat de la farmacie gratuit sau la jumătate de preț, în baza rețetei de la medicul de familie.

 

 

×