Majoritatea dintre noi suntem înscriși în sistemul public de pensii, pentru care cotizăm atâta timp cât suntem angajați. Adică pentru a avea o pensie de stat și pentru care plătim din salariu contribuții la sistemul de asigurări sociale. Însă ceea ce știm mai puțin este că o parte din aceste contribuții merg și către o pensie administrată privat (Pilon II), obligatorie odată cu reforma sistemului de pensii din România.
Sistemul de pensii a fost reorganizat pe trei piloni, dintre care doi s-au înființat, în perioada 2005-2008, prin reformarea întregului sistem de pensii ca urmare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat şi a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative.
Așa s-a creat cadrul legal pentru funcționarea pensiilor private și supravegherea acestor fonduri. Reforma a constat în extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea încă a unui pilon al pensiilor obligatorii, adică Pilonul II, suplimentar pensiei publice (adică Pilonul I). La aceasta s-a adăugat și Pilonul III, pensia privată facultativă.
Prin urmare, Pilonul I înseamnă pensia de stat, iar Pilonul II este sistemul fondurilor de pensii administrate privat, cunoscut şi sub denumirea de pensii private obligatorii, cu contribuţii bine definite. Ce trebuie să ne fie clar, este că Pilonul II, deși este administrat privat, cuprinde partea noastră de contribuție la sistemul de pensii, care a fost redirecționată de la sistemul public, respectiv de la Pilonul I. Cu alte cuvinte, din cei 25% care erau reținuți pentru CAS, statul redirecționează un procent către sistemul Pilon II. Contribuabilului (adică nouă, din salariu) nu i s-a oprit nici o sumă suplimentară ca urmare a acestei reforme.
În acest an, cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat din Pilonul II, inclusă în contribuţia individuală de asigurări sociale, este de 3,75%.
Scopul înființării Pilonului II a fost scăderea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale, dar și o viață mai bună pentru beneficiari, adică pentru noi toți, prin investirea sumelor din conturile fondurilor de pensii, astfel încât acestea să nu se diminueze din cauza inflației, a scumpirilor etc., care pot interveni de-a lungul anilor. Cu alte cuvinte, să fim protejați. Tocmai de aceea, fondurile de pensii administrate private sunt implicate în circuitul economiei naționale.
La vreama când s-a făcut această reformă a pensiilor, în perioada 2007-2008, înscrierea la un fond de pensii privat era obligatorie pentru toți angajații cu vârste sub 35 de ani și opţională pentru cei cu vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani. Cei până în 35 de ani care nu au ales însă un fond de pensii privat au fost repartizați aleatoriu de stat. Astfel că acum noi, cei care plătim contribuții sociale la sistemul de stat, contribuim automat și la un fond de pensii administrat privat aferent Pilonului II. Fiecare dintre noi are un cont individual deschis la un astfel de fond de pensii.
Ei bine, nivelul unei astfel de pensii private depinde de banii acumulați în conturile fondului de pensii unde este deschis contul fiecăruia, care face parte din Pilonul II, dar și de randamentul pe care fondul respectiv îl are din investițiile pe care le face. Mai exact, pensia privată este ea însăși o investiție financiară, dar este și o formă de economisire pe termen lung.
Tocmai de aceea, trebuie să fim atenți atunci când alegem un fond de pensii și să ținem cont de propriul profil de risc (fondurile diferă între ele, la fel și administratorii lor), de costurile aferente activității de administrare, de politica de investiții a fondului, de tipul instrumentelor financiare din portofoliul investițional al fondului şi de procentele de active aferente investițiilor acestuia, de comisioanele de transfer, de modalitatea de informare şi raportare către participant, precum şi de experienţa sau renumele administratorului fondului.
Aceste informații le găsim în prospectul schemei de pensii pe care agentul de marketing este obligat să ni-l arate înaintea semnării actului de aderare.