Cât de mult s-a înrăutățit în România situația din acest punct de vedere este deocamdată o necunoscută, pentru că autoritățile nu consideră necesar să facă publice astfel de date. Dacă în zona sărăciei energetice lucrurile sunt învăluite în ceață, în schimb, în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a României în perioada sezonului rece, aici avem certitudini. Guvernul încă nu știe cum va acoperi deficitul de gaze în cazul unei ierni grele dacă rușii opresc furnizarea, iar pentru salvarea noastră trebuie să invocăm divinitatea pentru a ne da o iarnă ușoară. Pe de altă parte, în situația în care peste România se va abate un anotimp cu temperaturi foarte scăzute, singura opțiune va fi deconectarea marilor consumatori. Statul însă nu-și asumă plata compensațiilor financiare în acest caz pentru că legislația este lăsată în coadă de pește, răspunderea fiind pasată furnizorilor și companiei Transgaz.
Potrivit Observatorului Sărăciei Energetice (EPOV) al Comisiei Europene, 6,6% dintre gospodăriile din UE28 nu și-au putut plăti facturile la utilități la timp în 2018 și riscau să fie deconectate de la rețeaua electrică, 7,3% nu și-au putut menține în mod adecvat casele încălzite și 16,2% au cheltuit cu energia de peste două ori media națională ca procent din venit. Situația s-a înrăutățit în mod semnificativ în 2022, pentru că invazia Ucrainei a dus la o creștere accelerată a prețurilor. În medie, prețurile gazelor pentru uz casnic în UE au crescut cu 22% față de niveluri 2021. Au fost însă și țări care au înregistrat creșteri mult mai mari, astfel că în Germania, Regatul Unit și Țările de Jos prețurile gazelor au crescut cu 58%, 83% și, respectiv, +85%.
33% din gospodării aveau probleme înainte de criză
Deficitul de gaze care se profilează ar putea duce la creșterea prețurilor cu amănuntul cu 200% în Germania, triplând ponderea gospodăriilor germane care se luptă să plătească facturile la energie până la 8,4% până la sfârșitul anului. În România, datele privind evoluția sărăciei energetice nu sunt disponibile pe 2021 și 2022. Ultima evaluare făcută de Observatorul Sărăciei Energetice arăta că fenomenul s-a acutizat în contextul pandemiei, astfel că trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie. Analiza era făcută pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) realizată de Institutul Național de Statistică (INS) în 2020.
„Statistica dinamică de consum în ultimii zece ani ne arată că România are în sezonul rece un consum de vârf zilnic de circa 70 milioane de metri cubi. Cum problemele încep să apară în lunile când depozitele sunt deja parțial goale, ele pot acoperi circa 20 de milioane de metri cubi pe zi. Chiar dacă adăugăm și producția internă, tot înregistrăm un deficit la vârf de consum de 30-35%. Nu este suficient doar să înmagazinăm gaze pentru perioada de iarnă. Mereu va trebui să avem și surse de import, asta chiar și în cazul în care va începe extracția gazelor din Neptun Deep pentru că mereu va trebui să luăm în calcul producerea unui incident”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă
Reducerile de taxe nu au dat rezultatele scontate
Contramăsurile implementate, cum ar fi reducerile de taxe și plafoanele de preț, au deficiențe serioase, susține analiza celor de la Allianz Research și, în consecință, ei propun o schemă de preț duală. Acest lucru ar permite fiecărei gospodării să cumpere o cantitate predefinită de energie pentru a-și alimenta casa la un preț administrat, în timp ce toate nevoile suplimentare de energie ar urma să fie cumpărate la prețul pieței. Noua schemă adoptată de Guvernul României săptămâna trecută pentru modificarea Ordonanței de Urgență 27/2022 respectă parțial sugestia analiștilor de la Allianz Research. Mai exact, pentru consumuri cuprinse între 0 și 100 KWh clienții casnici vor plăti 0,68 de lei/kWh, iar cei cu un consum mediu lunar în anul precedent de peste 300 kWh vor plăti un preț plafonat la 0,80 lei/kWh pentru 255 kWh/lunar, urmând ca diferența să fie plătită la preț de piață, calculat lunar. În schimb, în ceea ce privește gazele naturale, prețul maximum va fi de 0,31 de lei/kWh ( la fel ca înainte), dar este valabil fără a fi impus un plafon de consum.
Am bătut Gazprom la scumpiri
Preţul gazelor naturale a ajuns la populaţie cu 61% mai scump în ianuarie 2022, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Această majorare a fost aproape dublă față de scumpirea practicată de Gazprom. La vremea respectivă, pe lângă factorii externi, explicațiile pentru această creștere puternică erau panica și specula din piață, declara Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Ulterior, în intervalul iunie 2022 - iunie 2021 INS consemnează o creștere de aproape 90%, pentru ca în iulie raportarea să indice o creștere anuală de 70%.
Cum e definită sărăcia energetică care lovește acum 50% din populație
Legea consumatorului vulnerabil, adoptată de Guvern în urmă cu un an, definește sărăcia energetică ca fiind imposibilitatea gospodăriilor de a-și asigura necesarul de energie pentru gătit, încălzit, răcit sau iluminat la un nivel care satisface nevoile de bază. Cu alte cuvinte, dacă o familie nu își permite să achite facturile pentru energie consumată pentru necesitățile de bază ale gospodăriei fără a pune presiune pe bunăstarea ei, se poate vorbi despre sărăcia energetică. Conform estimărilor AEI din primăvara acestui an, sărăcia energetică, la vedere sau ascunsă, ajunsese să lovească circa 50% din populația României (circa 10 milioane de persoane), în condițiile în care doar 1,5 milioane de români erau declarați consumatori vulnerabili. Calculele au plecat tot de la date din 2019, ele fiind extrapolate ținându-se cont de creșterea prețului la gaze și de creșterea veniturilor populației.
Dependența de importuri în sezonul rece
Dependența României de gazul rusesc este de circa 20% - 30% în vârf de consum, iar premierul Ciucă admitea recent că suntem obligați să importăm pentru acoperirea necesarului. În perioadele de primăvară, vară și toamnă, consumul este asigurat din producția proprie pe fondul scăderii puternice a consumului, iar problemele apar odată cu venirea sezonului rece. Pentru perioada noiembrie 2022 - martie 2023 Transgaz estimează că România are nevoie de circa 7 miliarde de metri cubi de gaze pentru a acoperi consumul, iar această cantitate ar proveni 60% din producția internă, între 25% și 32% din depozitele subterane și între 8% și 15% din import. Cifrele reprezintă o medie, dar problema României este acoperirea necesarului în vîrful de consum. „Pe mine nu mă interesează media consumului, mă interesează să-mi asigur consumul la vârf, iar aici avem un deficit de 30-35% pe care nu-l vom putea acoperi fără importuri în cazul unei ierni grele”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Statistică ultimilor ani ne arată că această problemă apare în lunile ianuarie-februarie, când depozite sunt deja aproape goale.
Mesaje liniștitoare, dar false
România se apropie de un grad de umplere al depozitelor subterane de 80%, procent care trebuie atins pe 1 octombrie, conform celor stabilite de Comisia Europeană. Cu toate acestea, cantitatea nu va fi suficientă pentru a traversa cu bine tot sezonul rece. Acesta se întinde între 1 octombrie și 31 martie, iar fără o aprovizionare continuă cu gaze în timpul iernii, ne vom confrunta cu mari probleme. În România, depozitele subterane pot asigura consumul pentru 85 de zile în cazul în care ar fi pline, sub media UE, care este de 98 de zile. Trebuie spus însă că acesta este doar un indicator statistic, fără prea mare relevanță. Important însă este indicatorul dinamic care indică ce procent din cantitatea depozitată se poate furniza într-o zi în vârf de consum. Astfel de date nu sunt publicate la noi, autoritățile preferând să transmită populației mesaje liniștitoare, dar false.
Guvernul, fără soluții reale
Teoretic, pe lângă producția internă, România are acces la trei surse de aprovizionare: Rusia, Ungaria și Bulgaria. Importurile din Ungaria și Bulgaria sunt, de fapt, tot gaz rusesc furnizat prin gazoductul TurkStream. Ele sunt conjuncturale și acoperă, oricum, cantități foarte mici. În aceste condiții, am rămâne doar cu producția internă și rezerva din depozitele subterane. În cazul unei ierni blânde, așa cum am avut în ultimii ani, e foarte posibil să nu avem probleme. Dacă, în schimb, vom avea o iarnă grea, cu multe zile în care temperaturile vor scădea cu mult sub zero grade Celsius, atunci vom avea probleme și riscăm să ajungem într-o situație critică. Deocamdată, Executivul nu are o soluție pentru a acoperi deficitul de gaze din iarnă. Chiar dacă rușii nu vor sista furnizarea gazelor (oprire fizică), România s-ar putea trezi că aceștia invocă o clauză comercială care figurează în contractele încheiate cu bulgarii și ungurii (oprire comercială). Este vorba despre clauza de interzicere a revânzării gazelor către terți, clauză pe care până acum rușii nu au activat-o.
O mână de ajutor s-ar putea să ne dea însă tot bulgarii, ei finalizând construcția interconectorului cu Grecia pe care l-au întârziat mai mulți ani. Prin acest interconector, care deocamdată nu se știe când va deveni și funcțional, România poate, teoretic, importa gaze din zona caspică prin gazoductul transanatolian TANAP. La anul, tot prin intermediul lui am putea importa gaze și de la terminalul de gaze lichefiate (LNG) de la Alexandroupolis.
Deconectăm marii consumatori, dar statul se spală pe mâini
În cazul în care nu va putea fi asigurat consumul în iarnă, singura opțiune rămasă la îndemâna Guvernului va fi întreruperea furnizării gazelor pentru marii consumatori. Numai că, și în acest caz, legislația românească este făcută cu jumătăți de măsură pentru a permite statului să evite plata despăgubirilor către cei afectați. În cazul în care furnizorul de gaze va da ordinul de sistare a furnizării, el va fi bun de plată pentru că în contractele încheiate se precizează clar că oprirea furnizării va fi făcută cu justă despăgubire. Evident, furnizorii vor evita să ia această măsură și vor cere ca ea să fie dictată de Transgaz, care va fi și bun de plată, deși presiunile de sistare a furnizării vor veni direct de la Palatul Victoria.
Care ar putea fi propunerile Comisiei Europene
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu crede că măsurile pe care le va anunța Comisia Europeană pe zona de energie vor viza eficientizarea consumului, stoparea creșterii artificiale a prețurilor și noi modele de sprijin pentru consumatori, a scris acesta într-o postare pe Facebook. Astfel, el apreciază că vor fi trei mari părți pe care se va axa Bruxelles-ul:
„1.Eficientizarea consumului. Comisia va propune un plan de eficientizare la electricitate. Consumatorii care își reduc consumul ar putea fi remunerați. Acest punct este foarte important pentru România pentru că a fost ignorat, aproape complet, în ultimul an. Mi se pare corect ca remunerarea să se facă din fonduri comunitare pentru că suntem într-o piață unică;
2. Designul Pieței/Metoda prețului marginal. Aici mă aștept la o schimbare menită să oprească inflamarea artificială a prețurilor. Ori metoda prețului marginal va fi înlocuită cu metoda prețului din ofertă, ori va exista un compromis între diverse curente/interese și se vor impune niște limite superioare de preț pe fiecare tehnologie. Dacă prețul marginal va fi mai mare decât limita impusă, diferența va merge la stat. Dacă se stabilesc astfel de limite pe tehnologii este mai bine pentru România ca ele să fie stabilite la nivel european și nu național.
3. Schemele de sprijin. Comisia va propune modele de scheme de sprijin care vor deveni compatibile cu legislația europeană. Nu este exclusă în acest moment nici ipoteza de a reglementa piața pe tot lanțul pentru anumiți consumatori.
Reglementarea va fi pe tot lanțul, nu doar pentru furnizori. În situația în care se reintroduce reglementarea, legislația actuală europeană care o interzice va fi suspendată.
De asemenea, instituțiile europene sunt în alertă și monitorizează tranzacțiile transfrontaliere pentru a identifica rapid orice încercare de manipulare de piață. România trebuie să fie activă/prezentă la Bruxelles în această perioadă. Se pregătesc lucruri care ne vor afecta masiv în anii următori.
Nu trebuie să uităm că provocările cu care ne confruntăm în energie reprezintă 70% context european și 30% context național. Din acest motiv coordonarea/corelarea cu Bruxelles este esențială”, a scris aceasta pe rețeaua de socializare.
Îmbrățișarea de fier a Moscovei, la fel ca acum 10 ani
Anul 2012 a adus una dintre cele mai grele ierni în România după 1954. A nins neîncetat zile întregi, iar termometrul a coborât cu mult sub zero grade Celsius lungi perioade. În aceste condiții, autoritățile de atunci au fost nevoite să apeleze la măsuri externe, sistarea furnizării gazelor pentru marii consumatori deoarece Gazprom a redus cantitățile furnizate. Sistemul energetic naţional şi cel de gaze au fost în pericol de a pica atunci din cauza gerului, iar România a trebuit să importe gaze scumpe şi să deconecteze 300.000 de consumatori din Bucureşti pentru a evita acest lucru, declara atunci Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei. Criza traversată în urmă cu zece ani venea pe fondul asigurărilor permanente date de Guvern că nu va exista niciun fel de problemă în alimentarea cu gaze. Atunci, ca și acum, dependența României în perioada sezonului rece de gazul rusesc nu s-a schimbat deloc. Am rămas în aceeași îmbrățișare de fier a Moscovei.