„Începând cu data de 1.01.2023 se acordă câte un voucher pentru cursuri de prim-ajutor de bază pentru toate persoanele în vârstă de cel puţin 14 ani, cu domiciliul în România. Valoarea voucherului (...) este de 200 de lei şi poate fi actualizată anual cu rata inflaţiei, prin Hotărâre de Guvern”, se arată în propunerea legislativă semnată de 29 de parlamentari USR și PNL.
Conform documentului, voucherul va fi emis pe suport electronic și se acordă la cererea celui care dorește să urmeze aceste cursuri de prim-ajutor sau a reprezentantului său legal, de către unitatea administrativ-teritorială în care este domiciliat beneficiarul.
În cazul adolescenților care împlinesc vârsta de 14 ani, inițiatorii acestui proiect de lege propun ca voucherul să fie primit de tineri odată cu actul de identitate eliberat de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă.
Ce manevre salvatoare de vieți vor învăța românii
Criteriile de acreditare a unităţilor care desfăşoară cursuri de prim-ajutor de bază urmează să fie completate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a propunerii legislative.
Astfel, persoanele care susţin cursul vor fi obligate să deţină experienţă formală în domeniu (diplomă de medic, asistent etc.) şi vechime de minimum 2 ani în serviciile prespitaliceşti (ambulanţă, SMURD, Unități de Primiri Urgențe sau Secțiile de Anestezie Terapie Intensivă).
Conform documentului, cursurile trebuie să conţină cel puţin elemente de suport vital de bază, precum: recunoaşterea stopului cardiac, recunoaşterea AVC, recunoaşterea unui episod de epilepsie, compresiunile toracice, ventilaţia artificială, hemostaza (oprirea sângerărilor) şi dezobstrucţia căilor aeriene. De asemenea, cursanții vor învăța să utilizeze un defibrilator semiautomat extern.
Cel puțin jumătate din cursul de prim ajutor trebuie să reprezinte „exerciţii practice supravegheate, cu raport instructor:cursant maximum 1:10, pe manechine specializate (CPR adult, dezobstrucţie adult, defibrilator pentru simulări)”.
Inițiatorii legii consideră că toate aceste manevre salvatoare de vieți ar putea fi învățate chiar și în trei ore, aceasta fiind durata minimă a unui curs de prim ajutor prevăzută în proiect.
Rata de supraviețuire după un stop cardiac, de 3 ori mai mare
Conform unui material documentar realizat, anul trecut, în cadrul Direcţiei Studii şi Documentare Legislativă a Camerei Deputaţilor, încă din iunie 2012, „Parlamentul European a adoptat o declaraţie scrisă prin care solicită programe de formare cuprinzătoare în resuscitarea cardiopulmonară şi utilizarea defibrilatorului extern automatizat în toate statele sale membre”, se arată în expunerea de motive care însoțește documentul. De asemenea, PE a solicitat o ajustare a legislaţiei statelor membre UE pentru a asigura strategii naţionale pentru acces egal la resuscitare de înaltă calitate şi defibrilare.
În Danemarca, spre exemplu, după demararea unui pachet legislativ de stimulare a accesului la cunoştinţe de acordare a primului ajutor, ratele de supravieţuire după un stop cardiac în afara spitalului s-au triplat într-o perioadă de 10 ani, precizează inițiatorii legii.
Programele implementate au inclus predarea în şcolile elementare a abilităţilor de resuscitare cardiopulmonară, condiţionarea obţinerii permisului de conducere de cunoştinţele de resuscitare şi organizarea de cursuri de formare deschise publicului larg. Aceste programe au dus la o creştere de la 8% la 22% a numărului de pacienţi care sosesc în spital în viaţă după ce au suferit un stop cardiac”, mai spun autorii proiectului, citând acelaşi material documentar.
8 din 10 români nu ştiu să acorde primul ajutor
Peste 80% dintre români nu ştiu să acorde primul ajutor atunci când în fața lor se petrece o tragedie. Cei mai mulţi scot telefonul mobil și încep să filmeze sau, în cel mai bun caz, sună la 112 și așteaptă să vină ambulanța. Din păcate, pentru foarte mulți oameni care au suferit un atac de cord, un accident cu sângerare masivă ori s-au înecat cu mâncare, spre exemplu, intervenția medicilor poate fi tardivă, chiar dacă ambulanța ar ajunge, conform intervalului de timp comunicat de instituţiile de resort, în 5-8 minute.
„În cazul încetării respiraţiei, fiecare secundă contează. Pentru fiecare 60 de secunde scurse, şansele de supravieţuire scad cu 10% fără manevre de resuscitare. După doar 4 minute, intervin leziunile cerebrale. După 10 minute, este puţin probabil ca persoana să mai poată fi salvată. Sângerarea masivă poate produce decesul în mai puţin de 5 minute. 90% din sufocările cu un corp străin se întâmplă la copiii sub 5 ani”, exemplifică inițiatorii proiectului de lege.
Conform Programului Naţional „România în siguranţă”, 70.000 de români mor anual pentru că nu primesc la timp primul ajutor.
Dacă proiectul va fi adoptat, normele metodologice de aplicare a legii vor fi elaborate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Familiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătăţii.
Noțiuni de prim ajutor și la școală
Noțiuni de prim ajutor ar putea fi introduse și la gimnaziu și liceu, la disciplina Biologie – „Anatomia și fiziologia omului”, potrivit unui alt proiect de lege care se află, în prezent, în dezbatere la Senat.
Propunerea legislativă de modificare a Legii educației este semnată de 44 de deputați și senatori - majoritatea de la PNL și PSD - și a fost adoptată tacit, de Camera Deputaților, în luna octombrie. Potrivit inițiatorilor, este necesară introducerea unor cursuri obligatorii de prim ajutor în școli, deoarece „curricula școlară cuprinde, în prezent, disciplina opțională «Educație pentru sănătate», care cuprinde și noțiuni de prim ajutor, dar aceasta se face disproporționat la nivelul țării și chiar în cadrul aceluiași județ”. Dacă proiectul de lege va trece și de Senat și va fi promulgat de președintele statului, cursurile de prim ajutor vor fi introduse în școlile și licee începând cu anul școlar 2023-2024.