Curtea de Apel Braşov a decis oprirea vânătorii la ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru şi raţa sunătoare în sezonul 2019-2020, ca urmare a unei acţiuni în instanţă deschisă de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, a anunţat, vineri, Societatea Ornitologică Română (SOR).
"Asociaţia a atacat celebrul ordin de ministru care permitea vânarea a peste 439.000 de ciocârlii în acest sezon de vânătoare (2019-2020). Prin Hotărârea nr. 105/2019, pronunţată pe 24.10.2019, în dosarul cu nr. 502/64/2019, Curtea de Apel Braşov a admis acţiunea introdusă de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor şi a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 673/2019. Prin acest ordin au fost stabilite cotele de recoltă (vânătoare) la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru şi raţa sunătoare", a arătat Societatea Ornitologică Română, într-un comunicat de presă.
Potrivit comunicatului SOR, ciocârlia de câmp este o specie dorită de vânătorii străini, majoritatea italieni, şi a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996, iar în anul 2006, ca urmare a unei campanii SOR, specia a redevenit protejată, dar numai pentru un an.
"În 2015, în urma unei alte campanii a SOR şi a organizaţiilor din Coaliţia Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătăţite. An de an, Poliţia Română prinde grupuri mai mari sau mai mici de turişti italieni care braconează specii protejate şi susţin că vânează ciocârlie", mai subliniază comunicatul, care precizează că pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre "transporturile de păsări braconate care părăsesc România", iar în ultimii ani astfel de transporturi au fost interceptate în Slovenia şi Croaţia.
"Deşi România nu are tradiţia vânătorii de păsări cântătoare, totuşi o permite. La noi vin vânătorii italieni care plătesc să ucidă ciocârliile din România, dar şi pe cele care migrează, exemplare care sunt ocrotite în ţările unde cuibăresc. Problema noastră este că acest tip de vânătoare este, de fapt, braconaj de specii protejate sub umbrela ciocârliei, dar şi o formă de bişniţă - vindem către străini ceva ce nu e al nostru, specii protejate în ţările de unde migrează prin România", a spus Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.
Vicepreşedintele Asociaţiei Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, Codruţ Feher, a arătat că Hotărârea Curţii de Apel Braşov este executorie de la momentul pronunţării şi astfel efectul imediat al acestei hotărâri este stoparea de îndată a vânătorii la cele patru specii de păsări migratoare.
"Acest lucru înseamnă că, de la momentul pronunţării Hotărârii nr. 105/2019 a Curţii de Apel Braşov, adică de la momentul 24 octombrie 2019, niciun vânător nu mai are dreptul să împuşte, să recolteze, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre aparţinând speciilor: ciocârlie de câmp, sturzul viilor, raţă cu capul negru sau raţă sunătoare. Toate aceste activităţi devin acţiuni de braconaj", a declarat Codruţ Feher, citat de comunicatul SOR.
Societatea Ornitologică Română a precizat că acţiunea deschisă la instanţa braşoveană este una pregătită din primăvară, imediat după emiterea ordinului care permitea recoltarea a peste 439.000 de ciocârlii.
"Membrii Alianţei, cu experienţă în procese, au luat legătura cu specialiştii de la Societatea Ornitologică Română, au cerut date legate de vânătoare, cotele de recoltă şi speciile din ordin, iar rezultatul s-a văzut pe 24 octombrie. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 5 zile de la comunicarea motivării, însă declararea recursului nu este suspensivă de executare, adică nu întrerupe executarea Hotărârii nr. 105/2019", a mai arătat Societatea Ornitologică Română.